Vinerea neagră / Black Friday – originea şi semnificaţia acestei denumiri. Cât durează în România? Efectul Diderot

Vinerea neagră / Black Friday, punctul culminant al unei perioade dedicate “ofertelor de neratat”, a devenit, cu siguranţă, un eveniment global, iar febra cumpărăturilor, într-o astfel de perioadă, după cum arată statisticile anilor precedenţi, atinge cote paroxistice, vreme în care agenţiile de publicitate, reclamele, vitrinele magazinelor se întrec în oferte şi discounturi.

De la an la an, Black Friday generează volume de vânzări şi cifre de afaceri uriaşe, realizabile altfel în săptămâni sau chiar luni, iar publicitatea agresivă, promoţiile de tot felul ne fac să alergăm după aproape orice produs mai mult sau mai puţin necesar sau util, dar care pare “tentant” – de la electronice, gadget-uri, la haine, mobilă, ustensile diverse etc

Vinerea neagră / Black Friday – care este originea şi semnificaţia acestei denumiri?

Vinerea neagră / Black Friday este un concept care are legătură cu mai multe evenimente din istoria Statelor Unite, dar sensul său actual, ca zi de reduceri masive la cumpărături, s-a dezvoltat în ultimele decenii. Termenul „Black Friday” are două explicații majore pentru denumirea sa:

Originea în contextul financiar

Primul context important în care apare termenul „Black Friday” datează din 24 septembrie 1869, când piețele financiare din Statele Unite au suferit un colaps masiv, cauzat de doi speculatori, Jay Gould și James Fisk. Ei au încercat să monopolizeze piața de aur, iar prăbușirea ulterioară a prețurilor a dus la pierderi importante, destabilizând economia americană.

Originea în contextul vânzărilor de retail/ cu amănuntul

În anii 1950, poliția din Philadelphia a început să folosească termenul „Black Friday” pentru a descrie ziua de după “Ziua Recunoștinței” (“Thanksgiving”, o sărbătoare a familiei, celebrată, în SUA si Canada, în a patra zi de joi din noiembrie), când străzile erau extrem de aglomerate din cauza cumpărătorilor, în căutare de cadouri pentru sărbătorile de sfârşit de an, și a fanilor sportivi, veniți pentru meciurile din weekend. Era o zi dificilă pentru forțele de ordine, datorită traficului intens și haosului general din oraș, așa că au numit-o în mod ironic „Vinerea neagră”.

Cu timpul, retailerii au încercat să transforme conotația negativă a termenului într-una pozitivă. În anii ’80, conceptul de „black” a fost reinterpretat prin prisma contabilității financiare – când afacerile erau în „black” (pe negru), însemna că erau profitabile, spre deosebire de „red” (pe roșu), care indica pierderi. Astfel, „Black Friday” a devenit cunoscută ca ziua în care magazinele treceau din „roșu” în „negru”, înregistrând profituri masive.

De ce este “Vinerea neagră” o zi de reduceri masive? Cât durează în România?

“Vinerea neagră”/ Black Friday marchează începutul sezonului de cumpărături pentru sărbătorile de iarnă. Majoritatea comercianților oferă reduceri importante pentru a atrage clienții și pentru a-și crește veniturile, stabilind astfel un trend al vânzărilor de final de an.

În prezent, Black Friday este marcat în întreaga lume, extinzându-se și online, cu ofertele de “Cyber Monday”, care urmează imediat după Black Friday și care este dedicat în special cumpărăturilor online. În SUA, “Cyber Monday” (un termen creat în 2005, de către National Retail Federation (NRF), din Statele Unite) este la câteva zile după “Black Friday” şi are ca scop încurajarea cumpărăturilor pe Internet și susţinerea retailerilor online să ofere reduceri semnificative la începutul sezonului de sărbători.

Reducerile de “Cyber Monday” sunt similare cu cele de “Black Friday”, dar se concentrează în special pe produse electronice (de unde și termenul „cyber”), articole de tehnologie, gadget-uri, electrocasnice, dar și jocuri video sau abonamente digitale. Cu toate acestea, reducerile se extind și asupra altor categorii, datorită popularității crescute.

În România, în 2024, “Vinerea neagră” este programată pentru 8 noiembrie, mai devreme decât tradiționala sărbătoare americană, care cade pe 29 noiembrie. Dar, aşa cum s-a întâmplat şi în anii anteriori, la noi, Black Friday este adaptat pentru a începe în prima parte a lunii noiembrie şi va ţine, în unle cazuri, până la sfârşitul lunii.

Ofertele vizează o gamă variată de produse, de la electronice și electrocasnice, până la modă, produse cosmetice și chiar vacanțe. Marii retaileri, alături de platforme online și magazine internaționale, oferă reduceri cu până la 90%, pentru a încuraja cumpărăturile de sărbători.

Există şi “Sâmbăta neagră”?

Chiar dacă nu se bucură de aceeaşi popularitate ca “Vinerea neagră”, există şi termenul „Sâmbăta neagră”, a doua zi după “Black Friday”, care, în ultimele decenii, a devenit o zi de cumpărături intense, deși nu are un nume recunoscut oficial. În această zi, mulți cumpărători, care nu au reușit să prindă ofertele de Black Friday, se întorc în magazine pentru a continua căutarea de reduceri.

În SUA, această zi este promovată ca „Small Business Saturday”, o inițiativă de susținere a afacerilor mici și locale, încurajându-se cumpărăturile de la aceste businessuri, în contrast cu marile lanțuri de retail.

„Sâmbăta neagră” este un termen folosit și în alte contexte istorice sau economice, fără legătură cu febra cumpărăturilor. De exemplu, în Marea Britanie, termenul a fost utlizat în 1745, pentru a descrie o zi de panică în timpul Revoltei Iacobine. De asemenea, în alte situații, o zi dezastruoasă sau cu mari pierderi în industrie poate primi această denumire simbolică.

Ce este “Vinerea verde”?

Criticată frecvent pentru impactul “excesului” asupra mediului, “Vinerea neagră” a fost înlocuită, în unele ţări, de “Green Friday” (“Vinerea verde”). Iniţiativa a fost lansată în 2017, în Franţa, pentru a promova un consum mai responsabil şi mai ecologic, pentru a-i face pe oameni să conştientizeze importanța “măsurii”.

Organizaţiile şi companiile care susţin “Green Friday” acceptă ca, în respectiva zi, să nu ofere vânzări (sau să doneze o parte din vânzări asociaţiilor de mediu sau sociale) și să încurajeze comportamente alternative – reciclarea, repararea, achiziționarea de produse durabile sau second hand.

“Vinerea neagră” şi Efectul Diderot

Indiferent de originea financiară, poliţienească sau bursieră, “Vinerea neagră” a devenit şi la noi un punct culminant al preţurilor reduse, al cumpărăturilor şi, este evident, al consumului excesiv.

În societatea de consum actuală, suntem constant tentați de oferte variate şi, pentru mulți oameni, cumpărăturile au devenit un mod de relaxare, o formă de dependență sau o compensare temporară pentru lipsuri din alte aspecte ale vieții. Totodată, avem o tendință naturală de a acumula obiecte, chiar și atunci când bugetul este restrâns, și rareori ne dăm seama de necesitatea unei vieți mai simple, bazate pe cumpătare, pe reducerea cheltuielilor și eliminarea lucrurilor neesențiale.

O spirală a consumului…

În psihologia comportamentală, achiziţiile compulsive, care creează o spirală a consumului, au fost definite ca “Efectul Diderot”, care descrie două aspecte esențiale:

• achiziția unui obiect nou poate declanșa o serie de alte achiziții, pentru a alinia sau „armoniza” celelalte lucruri cu noua achiziție.
• sentimentul de a nu mai fi în armonie cu lucrurile vechi, odată ce ai introdus un element nou, mai sofisticat sau de un alt stil, care „sparge” monotonia lucrurilor existente.

De exemplu, o nouă haină sau o pereche de pantofi scumpi poate crea nevoia de a cumpăra accesorii, genți, ceasuri sau alte piese vestimentare, pentru a se potrivi cu acel obiect. Sau cumpărarea unui laptop performant poate conduce la achiziționarea unor accesorii noi (geanta laptop-ului, mouse-ul, tastatura wireless), pentru a completa „pachetul” etc.

Termenul – Efectul Diderot – provine de la filozoful francez Denis Diderot, care a descris acest fenomen într-un eseu din 1769, intitulat „Regretul pentru halatul meu vechi”. Scriitorul povesteşte cum a primit un halat nou, frumos și elegant, cadou de la un prieten bogat. Cu toate că iubea acest halat, a observat că nu se potrivea cu celelalte lucruri din locuința sa modestă.

Ca urmare, a început să cumpere obiecte noi, mai elegante, care să fie în armonie cu halatul său nou. Această achiziție inițială a dus la un șir de alte cumpărături, deoarece simțea nevoia de a „îmbunătăți” mediul său, astfel încât să se potrivească cu noul standard adus de halatul său.

Black Friday – oportunități doar pentru ce ne este necesar

“Vinerea neagră”, deşi reducerile sunt binevenite, mai ales că se apropie perioada sărbătorilor de iarnă, creează premisele, pentru cumpărători, mai mult decât orice altă împrejurare, de a deveni “victime” ale Efectului Diderot, deoarece poate conduce la o acumulare de cheltuieli neprevăzute și la un consum nesustenabil.

Pentru a evita acest efect, este util să fim conștienți de motivațiile noastre atunci când facem achiziții și să ne întrebăm dacă o nouă cumpărătură este cu adevărat necesară sau dacă doar încercăm să „îmbunătățim” un aspect superficial. Nevoia de “mai mult” nu va fi niciodată “de ajuns” fără autocontrol.