Yin- yang este un termen care provine din cultura și filosofia chineză dar a sfârșit prin a fi acceptat și utilizat și în cultura occidentală.
Acest concept este menționat în Tao Te Ching, o lucrare Tao-istă din secolul șase. Există totuși indicii că el este prezent în cultura orientală cu mult înainte.
Individual, fiecare termen are un sens. Yin poate fi tradus prin negativ, feminin, lună. Yang la rândul său poate fi tradus prin pozitiv, masculin (ca gen), soare.
Utilizate împreună, atât yin, cât și yang capătă o cu totul altă dimensiune și anume filosofico-mistico-religioasă. Astfel, yin devine parte a creației, existenței și funcționării universului și este întunericul, neantul, răceala, umezeala, pasivitatea sau non-acțiunea, dezintegrarea etc.. Yang la rândul său capătă și el proprietăți creaționiste și acoperă lumea fizică, lumina, căldura, uscăciunea, acțiunea, creșterea, dezvoltarea etc..
Caracteristic definirii celor două principii este faptul că ele nu sunt definite ca bun sau rău. Ele pur și simplu acoperă două categorii de acțiuni, obiecte și fenomene complementare și nu opuse. În filosofia chineză termenul de „opus” are și o conotație de agresiune, luptă și distrugere.
Principiul yin-yang definește de fapt o viziune asupra modului în care funcționează lumea și implicit asupra noastră, a oamenilor și se poate enunța astfel:
– nu poate exista yin fără yang și nici yang fără yin;
– orice yin conține și yang și orice yang conține și yin;
– trecerea de la yin la yang (și invers) generează energia care întreține viața;
– cu cât trecerea de la yin la yang (și invers) este mai rapidă și bruscă, cu atât este mai distructivă.
Susținerea existenței acestui principiu și funcționalitatea sa este realizată prin analizarea universului, a lumii și a omului. Astfel există ciclul noapte-zi, apă-pământ, inspirație-expirație, mâna stângă-mâna dreaptă, mâini-picioare, două sexe (feminin-masculin), naștere-moarte, iubire-ură, mișcare-nemișcare, anod-catod, pozitiv-negativ (la curentul electric), fericire-supărare etc..
În legătură cu ciclul noapte-zi, se poate spune că el ne definește total existența. Multe funcții ale animalelor și ale plantelor sunt determinate clar de acest ciclu și dereglarea sa poate duce la dispariția unor specii și chiar a vieții. Într-o anumită zonă, unde brusc nu ar mai exista decât zi sau noapte, acest fapt ar distruge complet mediul și viața ar dispărea.
Oamenii trăiesc respirând și nu se poate spune că inspirația este mai bună sau mai importantă decât expirația. În lipsa uneia dintre cele două apare moartea.
Identic și în cazul curentului electric, el presupune existența anodului și catodului, respectiv polaritatea pozitivă și negativă. Plusul nu este mai bun decât minusul și curentul electric nu poate exista decât dacă există cele două polarități. Exemplele și explicațiile în acest sens pot continua.
Potrivit filosofiei Tao-iste, acceptarea, însușirea și acțiunea potrivit acestui principiu înseamnă atingerea unei stări de armonie cu Universul, ceea ce ar duce la o viață fericită și lungă (chiar la imortalitate). De asemenea, aceeași filosofie susține că nu este necesară „opunerea” unei acțiuni, ci acceptarea și transformarea ei (în orice yin există yang și invers).
Fiind atât de dezbătut și de ofertant, principiul yin-yang a fost adoptat în toate artele marțiale și în funcție de interpretarea dată a generat diferite stiluri.
Unul dintre cele mai renumite stiluri care au înglobat acest principiu, cât și legătura strânsă cu filosofia-religia taoistă, este stilul Taiji Quan (la rândul său cu mai multe școli).
Stilul Shaolin are și el o interpretare și integrează acest principiu în teorie, tactică și practică.
Nu în ultimul rând, stilul Wudang, stil complet tao-ist, conține și aplică acest principiu.
De la arte marțiale și până la gastronomie, de la poezie până la medicină tradițională, de la astrologie până la arhitectură, principiul yin-yang este prezent în întreaga cultură chinezească și stă la baza întregii civilizații orientale.
