Ziua Pământului 2024 se celebrează, ca în fiecare an, la data de 22 aprilie, pentru a ne aminti că Terra este “singura noastră casă”, cum spunea într-o carte celebră – “Pale Blue Dot” (“Un punct albastru pal”) – astronomul Carl Sagan, cel care a avut ideea ca NASA, în 1990, să dea comanda navetei spaţiale Voyager 1, aflată la aproximativ 6 miliarde de kilometri de Terra, să facă o ultimă fotografie a planetei noastre, înainte ca sonda să părăsească definitiv sistemul nostru solar.
Despre această imagine, în care Pământul apare ca “un punct albastru pal”, Carl Sagan scria în cartea sa: ”Priviţi acest punct, este casa noastră, suntem noi. Aici locuiesc cei pe care îi iubim, pe care îi cunoaştem (…) fiecare sfânt sau păcătos din istoria speciei noastre aici a trăit, pe un fir de praf suspendat pe o rază de soare”.
Ziua Pământului are menirea să ne amintească şi să sublinieze fragilitatea și unicitatea noastră în vastul Univers, promovând ideea de unitate și de grijă pentru planetă și pentru fiecare formă de viață din acest spațiu.
Este un mesaj puternic despre importanța protejării și păstrării mediului nostru și a resurselor sale limitate, în condiţiile în care, în doar câteva sute de ani şi, mai ales, în epoca modernă, omul a reuşit, prin excese, prin indiferență, risipă, mercantilism etc., să pună în real pericol planeta, ca mediu favorabil vieţii, ignorând importanţa a ceea ce natura ne-a dăruit cu atâta generozitate, pentru noi şi, cum ar fi firesc, pentru generaţiile următoare.
Ziua Pământului – când şi cum a fost instituită această zi?
Ziua Pământului, numită şi “Ziua Internațională a Mamei Pământ”, o sărbătoare dedicată conștientizării importanţei și aprecierii mediului înconjurător și care promovează acțiuni pentru protejarea și conservarea resurselor naturale ale planetei noastre, a fost propusă, în 1970, de către senatorul american Gaylord Nelson, pentru a se organiza proteste pe scară largă împotriva poluării industriale și a distrugerii mediului.
Iniţial, a fost vorba de o reacţie la un dezastru – marea scurgere de petrol care a avut loc, în urma unei explozii la o sondă, în largul coastei Santa Barbara din California, în 1969, soldată cu uciderea a peste 10 000 de păsări marine, delfini, foci și lei de mare.
În aceeaşi perioadă, au avut loc şi alte evenimente cu efecte nefericite asupra mediului – un accident nuclear în Carolina de Sud, la centrala nucleară din Savannah River, din apropierea orașului Aiken (nerecunoscut timp de 18 ani), poluarea foarte mare cu gaze și fum, considerată ”semn al prosperității” etc.
La “Ziua Pământului”, din 22 aprilie 1970, au participat circa 20 de milioane de americani (fiind considerat cel mai mare protest de o singură zi din istoria omenirii), iar în 1990, peste două decenii, această zi a fost marcată în 141 de ţări, de către aproximativ 200 de milioane de oameni, împrejurare care a dat un impuls uriaş activităţilor de reciclare, la nivel mondial.
În mediul online, la momentul actual, cu ocazia acestui eveniment – “Ziua Pământului” – o gamă largă de activităţi este promovată şi coordonată de earthday.org, cu peste 1 miliard de utilizatori din 191 de ţări.
Ziua Pământului – tema anului 2024, “Planeta vs Plastic”
Din 1970 şi până astăzi, Ziua Pământului a devenit o ocazie globală de a promova acțiuni de protecție a mediului, inclusiv curățenia, reciclarea, plantarea de arbori, reducerea consumului de energie și promovarea unui stil de viață sustenabil. Oamenii din întreaga lume sărbătoresc această zi prin organizarea de evenimente, campanii de sensibilizare, voluntariat și alte activități, fiecare an având o temă specifică.
Tema pentru Ziua Pământului 2024 este “Planeta vs Plastic”, pentru a atrage atenţia asupra pericolului imens pentru sănătatea oamenilor şi a naturii, pentru echilibrul delicat al vieţii pe Pământ, generat de materialele plastice, propunându-se o reducere a producţiei de materiale plastice, de orice fel, până în 2040, cu 60% şi realizarea unor investiţii în tehnologii şi materiale inovatoare, pentru a construi o lume fără plastic.
Iată câteva fapte, date și statistici care ilustrează pericolul poluării mediului cu plastic, una dintre cele mai mari amenințări pentru ecosistemele terestre și acvatice din întreaga lume:
Producția și utilizarea de plastic
În fiecare an, peste 380 de milioane de tone de plastic sunt produse la nivel mondial. Utilizările comune ale plasticului includ ambalaje, produse de unică folosință, textile, recipiente, echipamente electronice etc.
Poluarea apelor și a oceanelor
Se estimează că peste 8 milioane de tone de plastic ajung în oceane în fiecare an; apele și oceanele sunt pline de deșeuri de plastic, de la ambalaje și pungi, până la microplastice invizibile cu ochiul liber.
Impactul asupra faunei sălbatice
Miliarde de animale marine și păsări sunt afectate de plasticul din oceane, fie prin înghițirea directă a deșeurilor, fie prin încurcarea și sufocarea în masele de plastic. Studiile au demonstrat că până şi vieţuitoarele care trăiesc la mari adâncimi în oceane, precum crustaceele, sunt expuse la contaminarea cu microplastice.
Impactul asupra sănătății umane
Microplasticele pot intra în lanțul trofic, ajungând deopotrivă și în alimentele și băuturile consumate de oameni, provocând mari probleme de sănătate (din cauza naturii toxice a aditivilor chimici utilizați în timpul procesului de producție) – cancere, boli pulmonare, malformații congenitale etc. – multe aspecte fiind în curs de cercetare.
Poluarea terestră
Plasticul nu afectează doar apele, ci și solul și ecosistemele terestre; deoarece plasticul nu reacționează chimic cu majoritatea celorlalte substanțe, înseamnă că nici nu se descompune; deșeurile de plastic aruncate în mediu pot persista sute sau chiar mii de ani, poluând solul și afectând biodiversitatea. Reciclarea unui milion de tone de plastic echivalează, potrivit datelor UE, cu retragerea din circulaţie a unui milion de maşini (în ceea ce priveşte emisiile de CO2).
Ziua Internațională a Mamei Pământ – prilej de bilanţ şi de meditaţie
Ziua Pământului este o zi pentru a face bilanțul – unde ne aflăm în relația cu planeta noastră și unde ar trebui să fim. Din nefericire, civilizația noastră preia din resursele Pământului fără a oferi nimic în schimb, fără a ajuta planeta să susţină viaţa pentru noi şi pentru urmaşii noştri.
“Ceasul Apocalipsei” (“Doomsday Clock”) – un “ceas” simbolic, unul care nu face predicţii, ci doar avertizează în privinţa acţiunilor iresponsabile ale omului –administrat de Consiliul Director al “Bulletin of the Atomic Scientists” (Buletinul oamenilor de ştiinţă din domeniul atomic, dintre care 13 laureaţi Nobel), de la Universitatea Chicago, avertizează că mai sunt (simbolic) 90 de secunde până la “miezul nopţii”, adică până când omenirea va ajunge la un punct critic, fără întoarcere.
Din 1947, când a fost conceput, şi până astăzi, Doomsday Clock arată că ameninţările la adresa planetei noastre (ameninţări din interior, de care omul este responsabil) au crescut vertiginos – reluarea cursei armelor nucleare, riscul unui război din cauza unui accident tehnic, riscurile legate de noile tehnologii (nanotehnologii, biotehnologii etc.), atacuri computerizate, schimbările climatice, geopolitica petrolului, fake-news-urile, jocurile politice s.a.m.d.
Ziua Pământului si tendinţele prezentului
În 2020, Rachel Bronson, preşedinte al Consiliului Director al “ Bulletin of the Atomic Scientists”, declara că: “Niciodată lumea noastră nu a fost atât de aproape de o schimbare majoră în rău ca acum. Umanitatea continuă să se confrunte cu două pericole existenţiale simultane – războiul nuclear şi schimbările climatice – la care se adăugă războiul cibernetic, care diminuează capacitatea ţărilor de a reacţiona, impasul discuţiilor în privinţa securităţii mondiale”.
Iar Sivan Kartha, cercetător suedez, la Enviroment Institute, observa că: “Nu avem niciun motiv să credem că o astfel de lume va rămâne favorabilă civilizaţiei umane”.
Ziua Pământului ar trebui să fie şi un prilej de meditaţie asupra unor astfel de aspecte/ pericole care planează asupra lumii noastre şi pe care omul continuă să le amplifice. Nu este vorba de inducerea unor temeri nejustificate, ci de necesitatea ca lumea să se trezească din amorţeală, indecizie, iresponsabilitate, din manifestarea nocivă a unor egouri supradimensionate.
“Orgoliul omului că poate stăpâni natura este o iluzie”…
Matthieu Ricard, doctor în biologie moleculară, eseist cunoscut şi fotograf, cu o teză de doctorat în genetică, la Institutul Pasteur, din Paris (sub coordonarea unui laureat al Premiului Nobel, François Jacob), retras acum în Himalaya (după ce a părăsit Institutul Pasteur), declara într-un interviu, din 2021, că: “Omul are impresia că este atotputernic, că s-a “extras” din natură, când, în realitate, viaţa ar fi imposibilă fără ceea ce natura ne oferă, iar orgoliul omului că poate stăpâni natura este o iluzie”.
Nu să “stăpânească” natura, ci să protejeze averea singurei sale “case”, care i-a fost dăruită – planeta Pământ – ar trebui să-şi dorească omul. Nu o “dezvoltare durabilă” cu orice preţ, ci o “armonie durabilă”.
99,9% din istoria vieţii pe Terra s-a întâmplat fără noi, oamenii. Dacă istoria Pământului ar însemna 24 de ore, existenţa noastră ar însemna cam cinci secunde. Şi câte daune în numai cinci secunde!
22 aprilie – Ziua Pământului – ar putea fi un prilej în care, dincolo de planuri, programe, campanii, declaraţii oficiale etc., orice locuitor al acestei planete să-şi dorească şi să facă în aşa fel încât viaţa să se aşeze pe un făgaş normal şi fiecare zi să fie pentru, nu împotriva Pământului pe care-l locuieşte sau, aşa cum spunea acelaşi Matthieu Ricard, „să nu ardă casa înainte de a pleca”.
