1 aprilie, Ziua păcălelilor – care este originea acestei tradiţii?

1 aprilie, în tradiţia multor popoare, este cunoscută ca “Ziua păcălelilor”. Denumirea lunii aprilie (a patra din an, în calendarul gregorian, valabil şi astăzi) vine din latinescul “Aprilis”, derivat din “apeiro, – ire”, care are sensul “a deschide”, făcând referire la faptul că, în acest moment al primăverii, se deschid mugurii florilor.

Potrivit altor surse mitologice, originea cuvântului “aprilie” se află în numele grecesc al zeiţei Venus – Afrodita/ Aphros – sau în cel etrusc – “Apru”. De altfel, Venus, zeiţa frumuseţii, era celebrată, în Roma antică, la 1 aprilie, această sărbătoare fiind cunoscută ca “Festum Veneris et Fortunae Virilis”.

Într-un vechi dicţionar franţuzesc ilustrat – Dicţionarul Gaffiot – publicat în 1934, este indicat ca etimon al substantivului “aprilie” (în franceză, “avril”) adjectivul latinesc “apricus”, cu sensul “care iubeşte soarele, însorit, clar, pur”.

În limbajul popular românesc, luna aprilie este numită “Prier” (cuvânt pe care unii lingvişti îl pun în legătură cu verbul “a prii”/ “a fi prielnic” (adică un timp potrivit pentru muncile de primăvară), “Florar” sau “Traistă-n băţ” (acest din urmă termen facând aluzie la vremea capricioasă a acestei perioade din an).

1 aprilie – Ziua păcălelilor

1 aprilie, Ziua păcălelilor, a farselor, a glumelor adreste cunoştinţelor, prietenilor, familiei – este o tradiţie de care ne amintim în fiecare an. Există mai multe explicaţii în legătură cu originea acestui obicei, fără a se putea spune cu certitudine cât este de vechi.

Cei mai mulţi folclorişti, etnografi, istorici cred că “Ziua păcălelilor” s-a născut pe vremea când s-au schimbat calendarele, începutul anului nemaifiind sărbătorit la data de 1 aprilie, ci la 1 ianuarie. Acest lucru s-a stabilit in timpul regelui francez Carol al IX-lea, prin Edictul de la Roussillon, în 1564, iar oamenii, obişnuiţi să împartă cadouri la început de an (1 aprilie), au continuat şi după 1564 să facă acest lucru, dar nu la modul serios, ci sub forma unor farse.

Acelaşi lucru s-a întâmplat în toată lumea catolică, după ce Papa Grigore, la 24 februarie 1582, printr-o Bulă papală, numită “Inter Gravissimus”, a stabilit noul calendar (gregorian) pentru toate ţările catolice şi a luat şi decizia oficială de se a celebra Anul Nou la 1 ianuarie.

Alţii susţin că tradiţia ca “Ziua păcălelilor” să fie la 1 aprilie este mult mai veche. De exemplu, scriitorul latin Apuleius Platonicus (secolul al II-lea d.Hr.), în lucrarea “Metamorfoze” sau “Măgarul de aur”, în care sunt povestite aventurile tânărului Lucius, transformat de o vrăjitoare în măgar, spune că personajul său era motiv de glume de “Ziua râsului”, sărbătoare dedicată zeului Risus şi care, probabil, avea loc în jurul datei de 1 aprilie.

Ziua păcălelilor la englezi, “April Fools’ Day”

La englezi, încă înainte de schimbarea calendarelor, exista “April Fools’ Day”, împrejurare în care oamenii se bucurau de “practical joke” (“prank”) – un truc, o farsă răutăcioasă la adresa cuiva şi care presupunea neapărat şi folosirea unui obiect, “victima” experimentând sentimentul de jenă, de perplexitate sau de confuzie, totul pentru amuzament.

De exemplu, se manevra, cu un scripete, o găleată cu apă deasupra unei uşi, astfel incât, când uşa se deschidea, apa se varsa în capul celui care intra pe uşă. Alteori se puneau insecte în mâncare sau se ofereau, în “dar”, trabucuri care explodau, capcane pentru degete etc.

Mai târziu, în 1953, umoristul american H. Allen Smith a scris o carte întreagă – “The Compleat Practical Joker” – în care descrie o mulţime de jocuri/ glume “practice”, în maniera celor din secolul al XVI-lea.

1 aprilie – Ziua păcălelilor la francezi, “Poisson d’avril” (“Peştele de aprilie”)

Astăzi, la francezi, ca şi la alte popoare, “Ziua păcălelilor” este ziua farselor de orice fel. În secolul al XV-lea însă, exista obiceiul ca, de 1 aprilie, pentru amuzament, să se agaţe câte un peşte din hârtie pe spatele unei persoane, iar când gluma era descoperită, se exclama “Poisson d’avril” (“peştele de aprilie”).

O explicaţie pentru acest obicei ar fi aceea că “Ziua păcălelilor” era în postul Paştelui, în preajma sărbătorii “Buna Vestire”, perioadă în care “dezlegarea” la peşte era importantă pentru alimentaţie.

Mai mult, istoricii spun că schimbarea calendarelor a fost un proces dificil şi, vreme îndelungată, mulţi oameni nici măcar nu aveau cunoştinţă de astfel de schimbări, iar pentru că ei continuau să sărbătorească Anul Nou la 1 aprilie, ceilalţi se distrau pe seama lor, dedicându-le un fel de “Zi a proştilor”, cu tot felul de glume.

Este foarte posibil ca “Ziua păcălelilor” să-şi aibă originea si in carnavalurile medievale, care se ţineau, în unele ţări, în perioada care preceda postul Paştelui, când aveau loc petreceri populare însoțite de deghizări, care alegorice, focuri de artificii etc.

Farse celebre de 1 aprilie

• În epoca modernă şi, mai ales, în zilele noastre, oamenii au devenit mult mai inventivi când este vorba de 1 aprilie – Ziua păcălelilor, inclusiv prin intermediul mass-media. De exemplu, în 1998, într-un ziar din SUA, se anunţa, la modul “cel mai serios”, “rotunjirea numărului pi (3,14) la “rotund-rotunjor”.
• La 31 martie 1940, Institutul Franklin din Philadelphia, SUA, a dat un comunicat potrivit căruia a doua zi, de 1 aprilie, va fi sfârşitul lumii. Ştirea preciza că nu este vorba de o păcăleală de 1 aprilie, pentru că informaţia a fost confirmată şi de directorul Planetarium-ului din oraş. Panica a luat sfârşit abia după ce postul de televiziune a negat predicţia, cu toată seriozitatea, autorul farsei fiind demis a doua zi.
• În 1957, BBC, una din cele mai mari companii de televiziune din lume și cea mai importantă companie de televiziune britanică, a difuzat un documentar despre o fermă specializată în cultivarea de spaghete, din Elveţia, oferind imagini ale unor oameni care culegeau spaghete din arbori, spre stupefacţia telespectatorilor care au luat în serios ştirea.
• În 1980, tot BBC a anunţat că celebrul ceas mecanic londonez Big Ben va fi înlocuit cu unul electronic. Cetăţenii au fost scandalizaţi, au protestat, iar o parte dintre ei au întrebat de unde se pot cumpăra bucăţi din vechiul Big Ben.
• În 1993, în Koln, Germania, gardienii au comunicat celor care făceau jogging într-un parc că vor fi amendaţi dacă aleargă cu mai mult de 6 Km/ oră, deoarece vor deranja veveriţele din parc.
• Ziarul Irish Times anunţa, în 1995, că se desfăşoară negocieri, într-un stadiu avansat, între conducerea Disneyland şi guvernul rus, privind achiziţionarea trupului lui Lenin, în vederea expunerii lui, cu mausoleu cu tot, în parcul de distracţii de la Paris.

Şi în anii 2000…

• În 2008, un site franţuzesc a publicat, de 1 aprilie, un articol în care anunţa o misiune de salvare “a punctului şi virgulei” iniţiată de Nicolas Sarkozy.
• În 2009, Oficiul elveţian de turism arăta, într-un videoclip, de ce sunt atât de curaţi munţii din Elvetia – pentru că erau spălaţi continuu de gunoierii montani. Milioane de telespectatori au urmărit videoclipul şi circa 30 de mii dintre ei au făcut şi un test online, pentru a vedea dacă au calităţile necesare pentru a fi coptaţi în echipa de gunoieri.
• În 2010, Ministerul Francez al Apărării a anunţat pe site-ul său că “va folosi caracatițe” pentru forțele sale speciale.
• Tot în anii 2000, You Tube a anunţat că oferă Top 5 videoclipuri virale din 1911, stârnind mare vâlvă şi curiozitate, iar într-un alt an, că întregul conținut al site-ului este disponibil ca o colecție de DVD-uri pe care orice client le poate citi acasă fără conexiune la internet.
• În 2013, de Ziua păcălelilor, Google a anunţat că introduce noua sa caracteristică, Google Nose, care permite căutări olfactive.
• Un canal TV de ştiri a anunţat că Turnul Eiffel va fi mutat, pentru că Sena îl face să se miște, mulți fiind convinși, chiar scandalizaţi de o asemenea decizie.
• În 2017, Google a anunţat că introduce Google Gnome, o versiune a asistentului său personal inteligent Google Home, care va arăta ca un gnom (pitic) de grădină și că este conceput pentru utilizare în exterior. Iar în 2018, tot Google a anunţat adăugarea unui detector de glume proaste în aplicația sa, Files Go.

1 aprilie – Ziua internaţională a păsărilor

Nu este o glumă, 1 aprilie este şi “Ziua internaţională a păsărilor”, declarată ca atare încă din 1902, printr-o Convenţie, şi susţinută ulterior, în cadrul UNESCO, sub titulatura “Omul şi biosfera”. Marcându-se o astfel de zi, se atrage atenţia asupra importanţei protejării ecosistemelor.

Din cele peste 10 000 de specii de păsări care trăiesc în lume, 12% dintre ele sunt în pericol să dispară în următorul secol, dacă omul nu va avea grijă şi nu le va ocroti. Iar in această lună de primăvară, când totul renaşte, cântecul păsărilor, al celor care au rămas la noi peste iarnă sau al celor care se întorc din ţările calde, este una dintre cele mai mari bucurii.