După căderea regimului comunist în 1989 şi schimbarea tuturor lucrurilor ce aveau legătură cu el, a avut loc şi schimbarea imnului naţional. Începând cu 1990 imnul naţional al României devine „Deşteaptă-te, române!”.
Chiar dacă el devine imn național abia în 1990, versurile şi melodia fuseseră compuse în contextul Revoluţiei de la 1848. Prima dată a fost cântat în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea iar imediat după abdicarea Regelui Mihai I, „Deşteaptă-te, române!” împreună cu alte marşuri au fost interzise timp de aproape o jumătate de secol. Intonarea lor îţi putea aduce o pedeapsă cu închisoarea.
Versurile îi aparţin poetului Andrei Mureşanu şi fac parte din poemul său „Un răsunet” iar muzica îi aparţine lui Anton Pann. Poemul are 11 strofe, dar pentru imn au fost selectate doar patru, strofele 1,2,4 şi 11.
De la formarea Principatelor Române şi până în ziua de azi au existat cinci imnuri diferite. Primul a fost „Marşul triumfal şi primirea steagului şi a Măriei sale Prinţul Domnitor”, apoi în 1884 cu prilejul încoronării lui Carol I, Vasile Alecsandri scrie „Imnul regal român”. Apoi urmează „Zdrobite cătuşe”, „Te slăvim, Românie”, „Trei culori cunosc pe lume” (imnul comunist) şi ultimul, „Deşteaptă-te, române!”.
În timpul revoluţiei din anul 1989, imnul comunist „Trei culori cunosc pe lume” a fost înlocuit de protestatari, care în timp ce mărşăluiau pe străzi cântau „Deșteaptă-te, române!” ca şi cum acesta ar fi fost adevăratul imn.
Ziua Imnului Național a fost aleasă ca fiind 29 iulie pe 18 mai 1998 în urma unei hotărâri a Senatului României. Potrivit articolului 12, aliniatul 3 din Constituţia României, „Deşteaptă-te române!” devine imn, iar prin Legea nr.99 din 1998, ziua de 29 iulie devine „Ziua Imnului Naţional al României”.
Anul acesta ceremonia organizată cu ocazia „Zilei Imnului Naţional al României” s-a desfăşurat în Bucureşti în Piaţa Tricolorului, iar prezenţi au fost primul ministru, ministrul apărării, ministrul afacerilor interne şi primarul general al capitalei. A fost susţinut un program artistic care a constat în interpretarea mai multor marşuri militare urmate de un recital al celor două orchestre ale Armatei şi ale Ministerului Afacerilor Interne. De asemenea sărbătorirea a cuprins şi un ceremonial religios de binecuvântare şi rugăciune pentru poporul român.
Festivitățile s-au încheiat cu un marş pe Calea Victoriei al militarilor din Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul” ce au prezentat onoruri primului ministru şi s-a petrecut în faţa Cercului Militar Naţional. Din păcate, aceştia au trebuit să ocolească canalele acoperite deasupra nivelului asfaltului, fapt ce ne-a reamintit că în pofida unor ceremonii elaborate, ne aflăm tot în România.
În restul ţării militarii au luat parte la ceremoniile publice organizate în colaborare cu autorităţile publice locale. La aceste manifestări au participat oficialităţi locale şi judeţene, iar marşurile au fost realizate de celelalte garnizoane din ţară.
La Iaşi ceremonia a avut loc în faţa Casei Pătrate în prezenţa oficialităţilor locale şi a unor politicieni. La Timişoara a avut loc în faţa prefecturii Timiş, iar la sărbătoare au participat primarul, prefectul şi reprezentanţi ai Brigăzii 18 infanterie Banat şi ai ISU Banat; în Parcul Botanic Fanfara Militară a susţinut un concert. La Cluj, drapelul a fost arborat în Piaţa Avram Iancu, apoi reprezentanţii Diviziei 4 Infanterie Gemina au organizat o ceremonie militară, totul încheindu-se cu un discurs al prefectului.
