Actiunea omului asupra mediului inconjurator poate fi negativa, pentru acesta duc la deteriorarea sau transformarea lui. Astfel se poate vorbi despre hazarduri antropice, accidente produse in urma unor activitati umane si exploatarilor nerationale sau de activitati care nu sunt accidentale precum defrisarea, desertificarea sau poluarea, daunatoare mediului. Hazardurile antropice se produc datorita incercarii omului de a exploata resursele naturale folosind metode tehnologice cat mai avansate pentru un randament cat mai ridicat.

foto: kcpwindowonjapan.com
foto: kcpwindowonjapan.com

Procesele industriale sunt daunatoare mediului datorita emanatiilor de noxe in atmosfera, poluarea fiind intr-o stare ascendenta datorita dezvoltarii continue a industriei care a inceput odata cu Revolutia Industriala din Anglia. Urbanizarea prin extinderea teritoriului urban are efect asupra mediului inconjurator prin artificializarea progresiva a acestuia. In porturi se pot intampla frecvent deversari ale produselor petroliere sau industriale in apa ducand astfel la poluarea apelor iar in orasele mari datorita dezvoltarii infrastructurii specifice se produce o poluare a aerului.

Hazardurile industriale provoaca in mod special distrugerea mediului prin incendii sau explozii a unor rezervoare de petrol sau de gaz metan, iar aceste explozii au efect si asupra oamenilor producand victime si distrugerea rezervoarelor de substante chimice prin deversari de substante. Incendiile se pot produce si din cauza unor bombardamente (cazul incendiilor din Kuwait care au cuprins campuri petroliere), din neglijenta (incendii urbane sau incendiile unor suprafete forestiere care se produc in timpul anotimpului secetos) sau intentionat.

foto: mrconservative.com
foto: mrconservative.com

Hazardurile nucleare, desi sunt rare, au un impact important asupra omenirii si mediului inconjurator. Cele mai cunoscut cazuri de hazarduri nucleare sunt: cel cauzat in urma exploziei atomocentralei de la Cernobil, Ucraina in 1986, in urma careia s-a produs o puternica emisie radioactiva spre Europa Centrala si de Nord si explozia unor reactoare de la atomocentrala de la Fukushima, Japonia, in 2011 intamplata in urma invadarii coastei insulei de catre un puternic tsunami, si in acest caz simtindu-se emisii radioactive in zona.

Hazard tehnologic
foto: ufz.de

Hazardurile tehnologice se produc in special in timpul transportului unor substante petroliere sau chimice, cele mai importante hazarduri tehnologice din epoca contemporana fiind esuarea petrolierului Exxon Valdez din 1989 si esuarea unor petroliere de langa tarmul European al Oceanului Atlantic in 1978. Un alt fel de hazarduri sunt exploziile, atentatele, deraierile de trenuri, distrugerea cailor de comunicatie, esuarea ambarcatiunilor si incendiile, toate influentand atat oamenii cat si mediul inconjurator.

Citește și:  Gangele – fluviul sacru al Indiei
foto: orlandobalas.wordpress.com
foto: orlandobalas.wordpress.com

Defrisarea padurilor este un proces continuu care a fost echlibrat o perioada indelungata de timp in istorie de regenerarea naturala a zonelor forestiere. Datorita utilizarii largi a lemnului (in constructii, pentru obtinerea energiei, producerea hartiei, celulozei) precum si pentru obtinerea terenurilor arabile, in ultimii 200 de ani s-a produs un proces de defrisare a padurilor care au depasit puterea de regenerare naturala a acestora.

Datorita defrisarilor excesive se produc fenomene negative precum: distrugerea mediului forestier si implicit reducerea cantitatii de oxigen din atmosfera, reducerea biomasei, diminuarea evapotranspiratiei forestiere in circuitul apei in natura si disparitia arborilor pretiosi precum teck, palisandru, acaju, mahon, santal sau gingo biloba. In prezent, cea mai mare zona de padure din lume o reprezinta taigaua, urmata de padurile ecuatoriale si de padurile de foioase, dar si acestea sunt intr-un proces accelerat de defrisare datorita cererii mari a masei lemnoase in industrie.

foto: timpuleco.blogspot.com
foto: timpuleco.blogspot.com

Desertificarea a cunoscut un fenomen de extindere in suprafata in ultimii ani si se datoreaza actiunii omului asupra mediului, deserturile fiind regiuni lipsite de viata, cu o cantitate anuala de precipitatii mai mica de 200 mm. Transformarea zonelor de desert in medii de viata se poate realiza prin irigarea cu apa dulce sau cu apa desalinizata a marii, constructia unui invelis de sol, crearea unor acumulari mari de apa sau ultilizarea energiei solare pentru agricultura si activitati industriale.

foto: triplehelixblog.com
foto: triplehelixblog.com

Poluarea poate fi clasificata in doua mari categorii dupa domeniul in care se exercita, sau elementele calitative. Dupa criteriul elementelor calitative avem poluare fizica (sonora, termica), chimica, microbiologica, estetica sau elctromagnetica, iar dupa domeniul in care se exercita avem: poluarea aerului, poluarea apei, poluarea solurilor si degradarea acestora, poluarea invelisului biotic si poluarea peisajului natural.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.