Un asteroid cu potential de risc este un asteroid din apropierea Pamantului a carui orbita il poate duce atat de aproape de Pamant, incat exista un risc (de obicei foarte mic) de o coliziune in viitor. In trecut, impacturile cu asteroizi si comete au avut efecte dramatice, atat la nivel local (ca in cazul evenimentului de la Tunguska), cat si la nivel global (de exemplu, extinctia in masa la granita Cretacic-Tertiar). Oamenii de stiinta au adoptat o definitie foarte specifica pentru termenul de “asteroizi periculosi pentru noi”, si anume: orice asteroid care are distanta minima de intersectie orbitala cu Pamantul de 0,05 unitati astronomice sau mai putin si o magnitudine absoluta de 22 sau mai putin. Cu alte cuvinte, un asteroid care nu se poate apropia de Pamant la mai putin de 0,05 unitati astronomice (aproximativ 7 480 000 de kilometri) sau care este mai mic de 330 de metri, nu este considerat a fi periculos pentru noi.
Asteroizii periculosi si protectia impotriva lor
In prezent, exista o mie si ceva de asteroizi periculosi pentru noi, dintr-o populatie totala de 4700 ± 1500 (pe baza analizei datelor publicate in sondajul NEOWISE in mai 2012). Oamenii de stiinta au dezvoltat un mijloc de transmitere a riscurilor asociate cu asteroizii si cometele care s-ar putea ciocni de Pamant. Aceasta scara de evaluare a riscurilor, numita scara Torino, este similara cu scara Richter care este utilizata pentru masurarea cutremurelor. Scara Torino are valori cuprinse intre 0 si 10. Un obiect cu valoarea 0 sau 1 nu va avea practic nicio sansa de a produce daune pe Pamant, iar un obiect cu valoarea 10 inseamna ca poate declansa o catastrofa climatica globala.
Certitudinea tot mai mare ca Pamantul va fi, in mod inevitabil, lovit din nou de catre un asteroid, cu rezultate potential catastrofale pentru viata umana si de alta natura, a condus la crearea mai multor programe pentru a detecta si monitoriza obiectele din apropierea Pamantului (care de asemenea includ cometele cu perioada scurta) si obiectele periculoase care se afla in apropierea Pamantului. Printre aceste proiecte se afla Proiectul Spacewatch, LINEAR, Fundatia Spaceguard si Programul Laboratorul de Propulsie cu Jet al NEO (near earth objects – obiecte din apropierea Pamantului). Printre intalnirile recente se afla cea de pe 14 iunie 2002, cand un asteroid de marimea unui teren de fotbal, catalogat drept 2002MN, a trecut pe langa Pamant la o distanta de aproximativ 120 000 de kilometri (mai putin decat o treime din distanta pana la Luna), calatorind cu o viteza de 10 kilometri pe secunda. In decembrie 1994, asteroidul clasificat drept 1994XM1 a trecut pe langa Pamant la o distanta de 105 000 de kilometri.
Aphophis – o posibila amenintare
Cea mai mare amenintare actuala in ceea ce priveste o coliziune cu Pamantul este reprezentata de catre asteroidul Aphophis. In anul 2029, aceasta roca spatiala de 400 de metri se va apropia de Pamant mai mult decat orbitele a multor sateliti de comunicatii, insa nu se va ciocni de planeta. Preocuparea oamenilor de stiinta este ca exista o mica sansa ca orbita lui Aphophis sa fie modificata suficient in timpul survolarii sale, astfel incat acesta sa ajunga pe o traiectorie de coliziune la revenirea sa in anul 2036. In 2006, Societatea Planetara a anuntat ca va oferi un premiu de 50 000 de dolari proiectantilor misiunii care ar permite ca orbita asteroidului sa fie monitorizata cu cea mai mare precizie.
Aceasta competitie a fost sprijinita de agentiile spatiale din SUA si Europa. Competitia a fost castigata in februarie 2008 de catre o echipa condusa de Ingineria SpaceWorks din Atlanta. Nava spatiala Foresight a fost lansata in mai 2012, iar aceasta se va intalni cu Aphophis in martie 2013. Odata ajunsa la destinatie, nava spatiala Foresight va determina centrul de masa al asteroidului si va face masuratori periodice ale pozitiei sale in raport cu Aphophis. Aceste masuratori vor fi utilizate pentru a reduce incertitudinile legate de orbita lui Aphophis.
Chiar si un asteroid relativ mic, cu diametrul de 100 de metri, ar putea avea un efect devastator asupra Pamantului si a vietii de pe planeta, din cauza vitezei sale de intrare, care ar fi foarte mare. Energia cinetica (energia de miscare) a unui obiect este data de formula KE = ½ mv2, unde “m” este masa obiectului, iar “v” este viteza acestuia. Daca viteza este mare, atunci viteza la patrat este mare si acest lucru face ca energia cinetica sa fie mare, daca masa este semnificativa. Ca o comparatie, randamentele exploziilor bombelor nucleare Hiroshima si Nagasaki au fost de aproximativ 15 000 de tone, respectiv 21 000 de tone. Cu alte cuvinte, cel mai mic impact (cel al unui asteroid de 100 de metri care calatoreste cu o viteza de 15 km/s) ar fi de aproximativ 100 de ori mai puternic decat atacurile devastatoare de la Hiroshima si Nagasaki.