August, în tradiţia populară, “Gustar”/ ”Măselar”/ ”Secerar”, vine cu o atmosferă şi o lumină diferite de ale celorlalte luni de vară – mai calme, mai tăcute, mai estompate, mai nostalgice, încărcate de rod şi culoare.
Denumită, iniţial, “Sextilis” (pentru că, în calendarul roman, era a şasea lună, Martie fiind începutul de an), luna august a fost redenumită, în cinstea lui Gaius Iulius Caesar Augustus, primul împărat roman (27 i.Hr. – 14 d.Hr.), pentru a aminti de realizările sale importante şi de o epocă înfloritoare şi de pace.
La noi, denumirile populare ale acestei luni fac referire la faptul că acum sunt coapte şi se “gustă” cele mai multe roade ale pământului (Gustar) şi acum se seceră grânele (Secerar). Numele “Măselar” are legătură tot cu muncile agricole – în felul acesta numindu-se veriga din fier, în care se fixează “măseaua coasei” – sau, poate, cu planta otrăvitoare care înfloreşte în această perioadă din an, “măselariţa”.
Simbolurile lunii august
Ca şi în cazul celorlalte luni, august se asociază cu o serie de simboluri, a căror semnificaţie a fost conservată în mentalul colectiv şi care îi dau individualitate – flori, pietre preţioase, păsări, ierburi, semne zodiacale etc.
Florile lunii august – gladiola şi macul
Una dintre florile cu valenţe simbolice asociate acestei luni este gladiola, cu o formă inconfundabilă, elegantă, în culori vibrante, semnificând puterea, pasiunea, perseverenţa, verticalitatea, amintirea, tăria de caracter, integritatea morală (i se mai spune şi “crinul sabie” – în latină, “gladius” însemnând “sabie”).
Un fapt interesant este că etimologia cuvintelor “gladiol㔺i “gladiator” este aceeaşi (latinescul “gladius”) – făcând trimitere la forma florii şi la armă (sabia) pe care cei din urmă (gladiatorii) o foloseau în arenă. De altfel, pentru romani, denumirea populară a gladiolei era “floarea gladiatorului”. Unele legende spun că florile de gladiolă, populare în grădinile romane, mai ales la intrarea în Colosseum şi în jurul arenei “Circus Maximus” (spaţiu destinat jocurilor – “Ludi Romani”), unde erau un semn de frumuseţe şi de valoare, erau purtate de gladiatori în jurul gâtului, ca amuletă, sau că celor victorioşi le erau oferite astfel de flori.
În multe părţi ale lumii se obişnuieşte să fie dăruit un buchet de gladiole cu ocazia nunţilor, a unor evenimente importante sau la împlinirea a 40 de ani de căsătorie.
Macul (mai ales cel roşu) este o altă floare simbolică a lunii august, prezentă în mituri, legende, credinţe. În funcţie de culturi şi tradiţii, această floare exprimă o gamă vastă de sentimente – iubire, linişte, nostalgie etc. – sau este legată de profeţii şi magie. În mitologia greacă, macul era asociat cu zeul somnului (Hypnos) şi cu Demeter, zeiţa grânelor, a recoltei şi fertilităţii. În culturile orientale, macul este simbol al bogăţiei şi succesului.
De asemenea, florile de mac exprimă şi respectul pentru eroi, imagine devenită simbolică mai ales după Primul Război Mondial şi după ce John McCrae, scriitor şi soldat, a publicat un poem devenit celebru – “In Flanders Fields”/ “În câmpurile Flandrei” – în care imaginea centrală este a florilor de mac apărute pe câmpurile devastate de lupte şi sacrificii.
Piatra preţioasă a lunii august – Peridotul
Peridotul sau crisolitul este o foarte frumoasă piatră preţioasă de culoare galben-verzuie, care, ca şi diamantul, se formează în roca topită din mantaua superioară a Pământului. În vechile civilizaţii era apreciat pentru puterea de a aduce linişte, de a alunga fricile şi coşmarurile, de a potenţa devenirea spirituală.
Este “piatra de naştere” a lunii august, simbolizând înnoirea, energia pozitivă, echilibrul dintre minte şi corp, norocul, creşterea, prosperitatea. În Egiptul antic, peridotul era numit “bijuteria soarelui” (dăruită de Soare oamenilor, pentru a alunga răul), iar mai târziu a fost utilizat pentru a împodobi robele regale şi bisericile. În tradiţiile din Hawaii, se spune că peridotul a fost făurit de zeiţa focului şi a vulcanilor. Se mai spune că, descoperit în Egipt, peridotul a fost piatra preţioasă preferată a reginei Cleopatra.
Culorice simbolice ale lunii – verdele şi galbenul
Verdele (deschis) şi galbenul sunt culorile asociate lunii august, inspirate de vegetaţie, recolte şi de lumina soarelui. Verdele, culoarea lumii vegetale, considerată a fi cea mai liniştitoare pentru ochiul uman, înseamnă sănătate, prospeţime, fertilitate, armonie, relaxare, pace, speranţă, abundenţă.
Galbenul (culoarea soarelui, a grânelor coapte) este un simbol polivalent şi contradictoriu – poate să exprime fericire, optimism, cunoaştere, înţelepciune, claritate mentală, creativitate, dar şi gelozie, pericol, duplicitate, laşitate (în tradiţia alchimiştilor, este “focul” care luminează, dar poate să şi distrugă).
Pasărea simbolică a lunii – ciocănitoarea
În multe culturi, ciocănitoarea este pasărea reprezentativă a lunii august, simbolizând ciclurile vieţii şi hotărârea (aspect sugerat de zgomotul ritmic pe care-l face atunci când “bate” scoarţa copacilor), ingeniozitatea (în comunicare), capacitatea de a găsi “soluţii”, chiar şi când hrana nu este de ajuns.
În tradiţiile americanilor nativi, ciocănitoarea semnifică protecţia şi siguranţa căminului, iluminarea, iar în vechea cultură a celţilor, conexiunea cu lumea spirituală.
Evenimente astronomice
Dintre evenimentele astronomice ale lunii august, cel mai spectaculos este, cu siguranţă, curentul de meteori “Perseide” (cu circa 60 de meteori pe oră), cea mai frumoasă ploaie de stele de peste an, cu apogeul în noaptea de 12 spre 13 august.
Pe lângă Perseide, Luna plină din noaptea de sâmbătă, 9 august, ca şi Luna Nouă din noaptea de 23 august, vor oferi un frumos spectacol celest.
Astrologii, ghidaţi şi ei de stele, ca în timpurile vechi, când astronomia şi astrologia făceau parte din acelaşi domeniu al cunoaşterii, spun că această lună, aflată sub semnul cifrei 8, favorizează (nu numai pentru cele două semne zodiacale ale lunii – Leu, până pe 22 august şi Fecioară, din 23 august) intuiţia, energiile latente şi că data de 08.08 este cea mai potrivită pentru conştientizarea şi vizualizarea dorinţelor pe care le vrem împlinite.
Evenimente importante, din istorie, care au avut loc în august
Ca şi alte perioade din an, şi luna august este marcată de evenimente importante (unele benefice pentru evoluţia umanităţii, altele dramatice), care au rămas în conştiinţa colectivă. Iată câteva dintre acestea:
La data de 24 august 79 d. Hr., strălucitorul oraş Pompei, dintr-o perioadă de apogeu a statului roman, a fost şters de pe faţa Pământului, când erupţia vulcanului Vezuviu l-a acoperit în întregime. Secole mai târziu, arheologii au descoperit ce opulenţă a fost acoperită de lava vulcanului – temple, vile, grădini interioare, fântâni arteziene, locuri de promenadă, băi publice etc.
În ziua de 3 august 1492, Cristofor Columb, navigatorul italiano-spaniol, a pornit în prima sa călătorie, din Palos, Spania, traversând Atlanticul, în căutarea unei rute spre vest, către Orientul Îndepărtat, în octombrie ajungând în “Lumea Nouă” (America).
15 august 1769 – s-a născut Napoleo Bonaparte, la Ajaccio, Franța, o personalitate care a influenţat nu numai istoria Franţei, ci şi pe cea a lumii.
22 august 1862 – s-a născut, la Saint-Germain-en-Laye, Franţa, compozitorul Claude Debussy, care a pus bazele impresionismului în muzică, marcând desprinderea de academismul tradiţional.
6 august 1881 – s-a născut, la East Ayrshire, Scoția, Alexander Fleming, descoperitorul penicilinei, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină.
Evenimente în secolul al XX-lea
În august 1914, după asasinarea lui Franz Ferdinand, moștenitorul tronului Austro-Ungariei, la Sarajevo, şi după o serie de alianţe, Marea Britanie a declarat război Germaniei, marcând, în felul acesta, începutul Primului Război Mondial. Tot în această lună (la 27 august), România intră în Primul Război Mondial de partea Antantei.
August 1926 – au fost introduse primele semafoare electrice în Londra, Marea Britanie.
August 1945 va rămâne, în istorie, ca dată fatidică, din pricina lansării, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, de către SUA, a celor două bombe nucleare, de la Hiroshima (6 august) şi Nagasaki (9 august). În urma acestui dramatic eveniment, Japonia a capitulat, războiul s-a încheiat la scurt timp, dar consecinţele au fost dezastruoase.
15 august 1947 – India își câștigă independența față de Marea Britanie.
28 august 1963 – Martin Luther King Jr. a rostit discursul “I Have a Dream” (17 minute, timp în care propoziţia “I have a dream” a fost repetată de opt ori), în Washington D.C., prin care cerea eliminarea discriminării rasiale, discurs considerat a fi o capodoperă de oratorie, în istoria secolului al XX-lea.
13 august 1961 – a fost ”inaugurat“ “Zidul Berlinului”, după decizia statului est-german de închidere a granitei cu sectorul de vest al Berlinului (fapt ce a durat până în 1989) – mai întâi cu sârmă ghimapată, înlocuită ulterior cu zid de beton, pe o distanţă de166 de kilometri.
Luna august – fapte inedite, curiozităţi
A opta lună a anului este asociată şi cu o serie de evenimente mai puţin convenţionale:
1–7 august – Săptămâna Internațională a Clovnilor
12 august – Ziua discului de vinil
13 august – Ziua Internațională a Stângacilor
20 august – Ziua Mondială a Albinelor
25 august – Ziua sărutului și a machiajului
August, la români
La noi, ultima lună de vară – “Gustar”/ “Secerar” – este asociată cu trei sărbători importante din calendarul creştin-ortodox: 6 august – “Schimbarea la Față a lui Iisus Hristos” ( Obrejenia/ Probejenia, cuvânt de origine slavă, cu sensul „prefacere”/„transformare”), 15 ugust – “Adormirea Maicii Domnului” (Sântămăria Mare) şi 29 august – “Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” (“Sântion de toamnă”).
În succesiunea anotimpurilor şi în spiritul tradiţiilor, în această lună se culeg recoltele, plantele de leac, se extrage mierea din stupi, se pregătesc semănaturile de toamnă, un ritual al muncii care nu poate fi ignorat, în pofida schimbărilor pe care epoca modernă le-a adus în viaţa şi comportamentul oamenilor.
În plan cultural, începând cu anul 2011, la noi, 31 august este şi “Ziua Limbii Române” (ca şi în Republica Moldova), dedicată celebrării identităţii noastre lingvistice şi respectului pentru limba naţională – “Intâiul mare poem al unui popor” (Lucian Blaga), “Oglinda sufletului naţiunii care o creează” (Ion Pillat), “Numai în cuvintele limbii tale se întâmplă să-ţi amintești de lucruri pe care nu le-ai învăţat niciodată. Căci orice cuvânt este o uitare și în aproape oricare s-au îngropat înţelesuri de care nu mai știi” (Constantin Noica).
