Bazinul Argeş are un număr mare de lacuri de acumulare ce au întrebuinţări complexe (alimentari cu apă, producerea de energie, atenuarea viiturilor). Principale surse de apă ale bazinului sunt apele subterane (freatice şi ape de mare adâncime) şi apele de suprafaţă (râuri şi lacuri).

Lacul Buda – dă naştere râului Buda, cel mai sălbatic din Bazinul Argeş. Aşezat în căldarea Budei la 2055 m alt., lacul este de formă triunghiulară, lung de 180 m, lat de 80 m respectiv 20 m, are o suprafaţă de 0,90 ha, adâncimea de 50 m la mijloc şi de 2,2 m către ţărm. Lacul este alimentat abundent cu apă primăvara la topirea zăpezilor şi de un izvor, iar evacuarea apei din lac se face prin vârful triunghiului, printre lespezi de stâncă, formând cascade din loc în loc, destul de dese. Fundul lacului este presărat din loc în loc cu blocuri de stâncă. Fiind aşezat sub creasta, în apropierea potecii turistice principale, lacul este uşor accesibil din multe direcţii, iar pe Transfăgărășan până la Lacul Buda se fac două ore, iar de aici, la Lacul Vidraru drumul este de un pitoresc inedit.

Mergând pe creasta Transfăgărășanului, de la un capăt la altul se zăresc lacurile: Urlea, Zârna, Podragu. Mai puţin vizibil, datorită podului de gheaţă care persistă până în luna iulie, este Lacul Podul Giurgiului, la altitudinea de 2220 m, într-o mică depresiune. Lacul este lung de 70 m, lat de 50 m, are o suprafaţă de 0,20 ha, adânc de 3 m la mijloc. Apa acestui lac se adună din topirea treptată a zăpezilor, debuşând pe două pâraie mici, care alcătuiesc izvorul Podul Giurgiului, care se uneşte apoi cu pârâul Buda. Malurile sunt pline cu ierburi şi grohotiş, iar fundul lacului are pietre şi mal fin adus de pe versanţi odată cu topirea zăpezii. La acest lac, se ajunge uşor, mergând timp de o oră de la Cabana Podragu prin Pasul Podragului.

De la Podul Giurgiului, după cca. 4 ore de mers, se ajunge la Lacul Capra aflat la alt. de 2230 m (la fel ca Lacul Hârtop I din Făgăraş). Suprafaţa lacului este 1,80 ha, lung de 200 m, lat de cel mult 100 m. Lacul este alimentat de un pârâu care vine dinspre Şaua Caprei. Acest lac se afla la 200 m mai sus decât Lacul Bâlea din vecinătate. Apa din Lacul Capra se scurge printr-un pârâu mic în Lacul Căpriţa, situat la 2228 m alt. În apropirea lacului se afla un monument în memoria celor patru schiori îngropaţi de vii de o avalanşă în februarie 1963.

De la Cabana Bâlea Lac se ajunge la Lacul Căpriţa prin Şaua Caprei. De la Lacul Capra, spre masivul Negoiu, trecând pe serpentine de Lacul Doamnei, în drum apare Lacul Călţun, străjuit de masivul Lespezilor (2528 m) îngemănat cu creasta Făgăraşului din apropiere, până aproape de lac. Lacul este situat la 2135 m alt., are o lungime de 135 m, o lăţime de 80 m, o suprafaţă de 0,80 ha şi o adâncime de 11,5 m în partea de nord (fiind unul dintre cele mai adânci lacuri aflate în Făgăraş, întrecut fiind doar de Lacul Podragul). Este alimentat de câteva izvoare reci, iar evacuarea apei din lac se face printr-un pârâu mic, care cade, printre stânci, de la 100 m alt. formând cascade în drumul său. Malurile lacului sunt din piatră în pantă, dar pe unele locuri se află grohotiş şi iarbă. Fundul lacului coboară brusc în partea de nord unde sunt pietre, stânci, iar spre sud este fără stânci. Pâraiaşul care pleacă din acest lac se varsă în pârâul Paltenu şi apoi se varsă în Valea Caprei la Piscu Negru. De la Cabana Bâlea până la Lacul Călţun se ajunge în 3 ore. Iar de la Cabana Negoiu se fac 4 ore.

Lacul Vidraru (sau Lacul Argeş) – după Bicaz şi Lotru, este al treilea mare lac de baraj din această regiune montană. Este situat la 830 m alt. A luat fiinţă la 15 martie 1966, are o suprafaţă de 893 ha, o adâncime de 155 m a apei la baraj şi un volum de 465 mil m³. Uzina pe care o alimentează, fiind o uzină de vârf, nivelul apei variază de la o zi la alta şi de la un anotimp la altul, în funcţie de solicitările de energie. Lacul este alimentat de cei doi mari afluenţi, Buda şi Capra, care formează Râul Argeş, şi câţiva afluenţi direcţi în număr redus: Călugăriţa, Valea Rea, Cumpănită, Oticu, Valea cu Peşti, Topologul. Fauna lacului este bogată în larve, păstrăvi indigeni, lipan, boiştean, clean, scobar etc.

Transfăgărășanul face legătura de la acest lac, la Lacul Bălea (aproximativ 90 km). Pe malul lacului, sunt câteva hoteluri montane cu restaurante. La Valea cu Peşti şi Cumpăna (la 15 km de lac), apele ieşite din uzină de la Căpățâneni printr-un tunel subteran intră apoi după câteva sute de metri în Lacul Oieşti, creat în 1967 prin bararea Văii Argeșului. Lacul se află la alt. de 505 m, are suprafaţa de 40 ha, adâncimea la baraj de 4,5 m.

La coada Lacului Vidraru, pe Valea Cumpenei, s-a format, în 1969, din apele aduse din Topolog un mic lac de baraj Lacul Cumpăna. Acesta este situat la 920 m alt., are suprafaţa de 3 ha şi adâncimea de 24 m.

În Bazinul Argeş, se află şi Lacul Dobroneagu (sau Vâlsan), care adună apele Râului Doamnei şi Cernatului.

Lacul Urlea – este situat la alt. de 2200 m. Este străjuit de Vf. Zârna (2312 m) şi Vf. Budă (2450 m). Lacul are o formă ovală, suprafaţa de 2 ha, lungimea de 185 m, lăţimea de 110 m, adâncimea de 4,5 m. În apropiere, se află Cabana Urlea. Lacul este îngheţat mai bine de jumătate de an, din octombrie până în iunie.

Lacul Podragu Mare – se află pe Valea Podragului, afluent al Arpașului Mare, la alt. de 2112 m. Lacul are lungimea 250 m, lăţimea de 190 m, suprafaţa de 2,80 ha, adâncimea de 5,5 m la mijlocul lacului. Este al doilea ca mărime după Lacul Bâlea şi primul ca adâncime. Malurile lacului sunt lipsite de vegetaţie, fiind stâncoase.

Lacul Podragu Mic – adânc de 2 m, suprafaţa de 0,25 ha. În apropiere, se află Cabana Podragu. De la Cabana Turnuri, prin golul alpin, peisajul este splendid, pe înălţimi se văd uneori siluete de capre negre.

Lacul Podragel – aşezat în căldarea pârâului Podragel, afluent al Arpașului Mare. Se află la alt. de 2000 m, are o lungime de 150 m, o lăţime maximă de 70 m şi o suprafaţă de 0,70 ha. Malurile lacului sunt pline de grohotiş şi vegetaţie alpine. Malul nordic al lacului poartă pe el zăpadă şi gheaţă, prin denivelări, până în luna iunie târziu.

Lacul Bâlea – este cel mai mare lac din Bazinul Argeş şi cel mai des vizitat de turişti (mai ales după ce s-a construit Transfăgărășanul). Lacul este alimentat de pârâul Bâlea, se află la 2040 m alt., este lung de 353 m, lat de 217 m, suprafaţa de 4,65 ha şi adânc de 11 m. Este străjuit, la sud, de creastă Făgăraşului, Vf.Vânătoarea lui Buteanu (2507 m). Aici, se află Cabana Bâlea Lac, gazdă pentru turişti. Lacul îngheaţă iarna (gheaţă are grosime cca. 1,2 m).

Lacul Avrig – este într-o căldare glaciară, sub vârfurile Ciortea la alt. de 2010 m, are formă de trapez neregulat, lung de 182 m, lat de 101 m, adânc de 4,5 m, suprafaţa de 1,50 ha. De la Cabana Negoiu, se ajunge la Lacul Avrig pe poteca turistică ce iese la Şaua Scară, 2 ore, apoi pe poteca de creastă, 3 sau 4 ore.

Bazinul Argeş este delimitat, la sud, de Fluviul Dunărea, la nord de Munţii Făgăraş, la vest şi nord de Bazinul Olt şi la est de Bazinul Ialomiţa.

bazinul-arges.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ