Biserica „Sf. Ap. Petru și Pavel” de pe Valea Roșie a început sa fie construită între anii 1937-1938. Hotărârea credincioșilor a fost susținută și de conducerea Trustului Minier Valea Roșie, director fiind domnul Gheorghe Suciu. Cei care au trăit acele vremuri au afirmat că minerii s-au angajat să presteze voluntar câte cinci zile de muncă și să contribuie cu un salariu lunar.
Locul pe care se află biserica era o mlaștină, teritoriul neintrând în proprietatea cuiva. Meșterul constructor a fost un om simplu din Seini, pe nume Gheorghe Oroș, recunoscut pentru bisericile ridicate anterior. Slujbele au început sa fie săvârșite în noua biserică începând cu anul 1940, primul preot titular fiind pr. dr. Vasile Tiplea.
Din anul 1945 până în anul 1950, preotul Ștefan Ilies a păstorit până când a venit la această Parohie preotul Gheorghe Lupsa. Dânsul a avut cea mai lungă păstorire, care a durat până în anul 1984.
În timpul păstoririi sale, s-a confecționat primul iconostas, a fost pictat altarul, biserica a fost zugrăvită de către pictorul Alexandru Zieberth, a fost cumpărat un clopot, a fost reparat exteriorul, curtea bisericii a fost împrejmuită, iar la 31 mai 1953 biserica a fost târnosită de către Preasfințitul Valerian Zaharia – episcopul ortodox de Oradea.
Întrucât numărul credincioșilor a crescut, în anul 1970, se înființează al doilea post de preot, care a fost ocupat de preotul Ioan Stiru, datorită căruia a fost înființat corul bisericii ortodoxe „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”.
Din anul 1978, părintele Stiru s-a transferat la Catedrala de pe strada V. Lucaciu, locul dânsului fiind luat de catre preotul Ioan Filip, care a slujit la această biserică până în anul 2005.
Dupa pensionarea parintelui Lupsa, din anul 1984 a fost numit preotul Marius Lazar, o voce deosebită care și-a adus o însemnată contribuție la ridicarea nivelului calitativ al corului bisericii. În momentul de față, preoții slujitori sunt: pr. dr. Cristian Stefan – paroh, pr. Fabian Coroian și pr. Marius Lazăr. Toți trei au condus corul bisericesc către înalte culmi, colindând în întreaga țară.
După anul 1990, a fost refăcută întreaga pictură, efectuându-se lucrări la șarpantă. Clericii și laicii au executat tencuieli exterioare, au refăcut gardul împrejmuitor, au introdus sistemul de încălzire centrală, au amenajat curtea interioară, au ridicat o clădire nouă cu sală pentru cor, biroul parohial și grupul social, au schimbat geamurile la biserică, au pavat aleea și altarul cu marmură. Totodată, biserica a fost dotată cu veșminte și odoare noi.
Biserica se prezintă sub forma unui dreptunghi, fiind construită în plan basilical. În anul 1950, a fost construit și un mic pridvor, apoi în anul 1978 s-a ridicat deasupra pronaosului și o clopotniță.
Catapeteasma bisericii este pictată în stil neobizantin. Biserica dispune de obiecte de cult datând din secolul al XIX-lea: Sfânta Evanghelie și un rând de sfinte vase donate în anul 1856 de familia Cantacuzino-Pașcanu.
În ultimii ani, în apropierea bisericii a fost construită o capelă cu hramul „Învierea Domnului”. Biserica are două hramuri: cel menționat și hramul „Sf. Apostoli Petru și Pavel”.
Biserica joacă un rol central în viața spirituală și culturală a localității, găzduind evenimente religioase, sărbători și alte adunări comunitare, întărind astfel legăturile dintre locuitori.
În fiecare an, sărbătorile patronale ale bisericii adună împreună comunitatea pentru a celebra și a reflecta la valorile care le-au unit strămoșii: credința, speranța și munca asiduă.
Astfel, Biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel din Seini rămâne nu doar un loc de rugăciune, ci și un monument al unității și forței comune, o mărturie vie a spiritului comunității din Seini.
