Originar din Asia Centrala, Bobul (Vicia faba) este o planta anuala, a carei cultura este cunoscuta de peste 10 000 de ani. Din Orient a fost adus si in Europa, unde a fost folosit in alimentatie, mai ales inainte ca fasolea sa ajunga, din America de Sud, si la agricultorii europeni. In prezent, bobul se cultiva in multe tari, cu clima calda sau temperata, dar cea mai mare producatoare este China, cu doua treimi din recolta mondiala de bob.
Vicia faba se cultiva foarte usor, nu este pretentioasa in privinta solului (cel argilos fiind, totusi, cel mai potrivit) si nu necesita folosirea de ingrasaminte decat in mica masura, deoarece are proprietatea de a absorbi azotul din aer si de a-l fixa, in pamant, prin radacini (planta consumand cam 80% din aceasta cantitate).
Poate sa ajunga pana la un metru inaltime, tija este dreapta, goala pe interior, are frunzele carnoase, ovale, cu varful ascutit, de un verde pal. Florile au culoarea roz, iar boabele, care sunt coapte la aproximativ trei luni dupa ce rasare planta, cresc in pastai, la recoltare sunt galbui, cafenii, violacee, dobandind, cand sunt uscate, un tenta bruna. 
Pentru accelerarea coacerii, se obisnuieste ruperea varfurilor plantei, acest procedeu fiind util si pentru a evita atacul puricilor de plante. Exista o varietate de Vicia faba, cu bobul mic (Minor), aceasta cultivandu-se, de regula, in camp, si o alta potrivita pentru gradina, cu bobul mai mare (Major). Temperaturile optime de crestere sunt 15 – 20 de grade Celsius si este nevoie de o buna umiditate a solului, deoarece planta nu rezista la seceta.
In Romania, bobul se cultiva sporadic (in Oltenia, Maramures, Moldova), fiind preferate fasolea si mazarea. Avand, insa, in vedere beneficiile plantei pentru sanatate, ar merita ca macar in gradinile individuale sa isi regaseasca locul pe care il avea in vremurile mai vechi, cu atat mai mult cu cat, partea din planta care nu este utilizata in consumul uman constituie o hrana foarte buna pentru animale.
Bobul (Vicia faba) – valoare nutritiva si terapeutica
Bobul este nelipsit din cunoscutele diete mediteraneene. Este bogat in proteine, in glucide, minerale (potasiu, magneziu, fosfor, calciu, fier) si in vitaminele B si C. Contine fibre (6,5%), fiind eficace in reglarea colesterolului, a glucozei, a insulinei si pentru combaterea constipatiei. Previne imbatranirea prematura.
Este un aliment indicat in curele de slabire, pentru ca are numai 60 de calorii la 100 de grame. Cercetari recente arata ca, in cazul unor persoane bonave de Parkinson, simptomele bolii s-au ameliorat dupa o perioada in care pacientii au consumat bob (Vicia faba), acesta continand levodopa (L-DOPA), o substanta utilizata ca medicament, in tratamentul maladiei Parkinson. Pe de alta parte, este contraindicat consumul excesiv de bob, deoarece poate provoca « favism », o anemie hemolitica (diminuarea globulelor rosii din sange).
Bobul (Vicia faba) se poate consuma in stare proaspata in salate – frunze, boabe verzi, culese in lunile mai – iunie, sau ca boabe ajunse la maturitate, sub forma de piure, supe, ciorbe, creme. Boabele prajite si macinate se pot amesteca in faina de grau sau de secara, pentru anumite specialitati de paine.
Unul dintre preparatele din bob, usor de gatit si gustos, este cel de mai jos:
Reteta supa-crema de bob (pentru sase persoane)
- 1 kg bob (pastai sau boabe)
- 3-4 morcovi subtiri (morcovi noi)
- o legatura de ceapa verde
- o bucata de jambon
- ulei de masline
- sare, piper, cimbru
Ceapa tocata si morcovii taiati in batoane subtiri se calesc (circa 5-8 minute), in doua linguri de ulei de masline. Intre timp se pun la fert un litru si jumatate de apa, cu putina sare. Se rastoarna apoi legumele calite, in apa din oala, si se adauga pastaile de bob (sau boabele) si cimbrul. Se lasa sa fiarba, la foc mic, o jumatate de ora. Se strecoara supa, se mixeaza legumele, se adauga jambonul taiat in bucatele mici si se mai pune cinci minute pe foc. Se potriveste de sare si se poate adauga verdeata tocata marunt, dupa ce se da jos de pe foc.
