Bradul de Crăciun este nelipsit din decorul sărbătorilor de iarnă, perioadă care este întâmpinată cu o anume predispoziţie spre bucurie, generozitate, speranţă şi echilibru. Colindele, darurile, podoabele specifice au toate rolul lor, ca într-un adevărat ritual, pe care îl respectăm şi îl repetăm în virtutea tradiţiei, a credinţelor, convingerilor şi valorilor sedimentate în mentalul colectiv şi în fiecare dintre noi.

Fie că ne raportăm la mitologie, filosofie sau religie, Crăciunul este un arhetip, adică un model după care se călăuzeşte cineva, fondat pe o poveste recognoscibilă, puternică, în funcţie de care se structurează imaginile noastre mentale (gânduri, aspiraţii, idealuri), care ne guvernează viaţa sensibilă şi spirituală. Iar din arhetipul Crăciunului face parte şi bradul.

În toate culturile, bradul, care rămâne verde şi iarna, este arborele sacru, un “centrum mundi”, simbol al verticalităţii, al legăturii dintre teluric şi celest, dintre material şi spiritual, este imaginea care concentrează încrederea în biruinţa mereu reînnoită a luminii asupra întunericului, a vieţii asupra morţii. Este expresia vitalităţii, curajului, a părţii de eternitate din fiecare dintre noi.

Bradul, ca simbol al reînnoirii vieţii, ca şi alte plante veşnic verzi, a fost prezent constant în tradiţiile precreştine, mai ales în cadrul ceremoniilor legate de solstiţiul de iarnă, moment de la care începe ziua să crească şi care marchează începutul unui alt ciclu al naturii, căruia îi erau dedicate în antichitate, la romani, Saturnaliile, sărbătoarea “Sol Invictus” (Soarele neînvins”), “Yule”, la popoarele germanice etc.

Nu întâmplător, bradul (cuvânt moştenit, la noi, din limba dacilor) a ocupat un loc central în comunităţile rurale şi în cultura populară. Nenumărate cântece ritualice de naştere, nuntă, de “trecere” în lumea cealaltă conferă bradului un loc central, aşa cum este prezent şi în colinde.

Primul brad de Crăciun

Bradul de Crăciun
Bradul de Crăciun

Primele scrieri care menţionează bradul de Crăciun împodobit datează din secolul al XVI-lea şi fac referire la Alsacia, o regiune în estul Franței, învecinată cu Germania, aşadar la graniţa dinte lumea latină şi cea germanică. Se pare că în această regiune a fost împodobit pentru prima dată un brad de Crăciun, în jurul anului 1521.

În Europa, în Evul Mediu, exista obiceiul să se joace scene din Biblie (“Misterele”), în preajma Crăciunului, în curţile bisericilor. Scena “Grădinii Edenului” avea nevoie de un măr încărcat cu fructe, un decor greu de realizat în luna decembrie. De aceea, se folosea un copac “verde” tot timpul anului (un brad sau un molid), decorat cu mere roşii. Pe lângă frunzişul veşnic verde, bradul avea şi o dimensiune simbolică suplimentară pentru creştini – forma sa triunghiulară, care evoca Sfânta Treime. Treptat, s-a adăugat la decor steaua din vârful bradului, simbol al stelei din Betleem.

Anul 1521 este cunoscut pentru că, de la acea dată, s-au păstrat documente (o carte de contabilitate a oraşului Selestat, din Alsacia) în care este menţionat bradul de Crăciun. Tradiţiile populare au conservat însă şi alte repere temporale, mult mai vechi. De pildă, se spune că un călugăr evanghelizator german, cunoscut ulterior ca Sfântul Bonifaciu, la sfârşitul secolului al VII-lea, a vrut să-i convingă pe druizii germani, din preajma Geismarului, că stejarul nu este un arbore sacru. Așa că a doborât unul, iar când a căzut, copacul a zdrobit totul în calea lui, cu excepția unui brad tânăr.

Sfântul Bonifaciu a interpretat această întâmplare drept o “minune” şi a declarat, într-una dintre predicile sale, că: “de acum încolo vom numi acest copac (bradul) arborele Pruncului Isus”, iar de la acel moment, în Germania, au fost plantați brazi tineri pentru a sărbători nașterea lui Hristos.

Bradul de Crăciun, după secolul al XVII-lea, în Europa

Bradul de Crăciun
Bradul de Crăciun

În secolul următor, au apărut primii brazi iluminați. Se foloseau coji de nucă umplute cu ulei, pe suprafața cărora pluteau fitiluri sau lumânări legate în jurul ramurilor. Treptat, s-au adăugat şi alte “podoabe” – dulciuri (prăjiturele, bomboane), fructe, hârtie colorată etc. Abia spre sfârşitul secolului al XIX-lea, merele şi dulciurile din bradul de Crăciun au fost înlocuite cu globuri din sticlă argintată.

După Războiul franco-prusac, din 1870, odată cu exilul alsacienilor, bradul de Crăciun a ajuns şi în Franţa, mai ales în familiile înstărite, şi apoi în multe alte ţări europene. Se spune că, în 1738, Marie Leszczynska, soția lui Ludovic al XV-lea, regele Franței, ar fi instalat primul brad de Crăciun în Palatul Versailles. Un secol mai târziu, în 1837, la Tuileries, a fost împodobit un brad de Crăciun datorită ducesei de Orléans, care era de origine germană.

În Anglia, primul brad de Crăciun a fost oferit de prinţul Albert, soţiei sale, regina Victoria, în 1841. Fiu al ducelui de Saxa-Coburg-Gotha (un ducat din centrul Germaniei), Albert a crescut cu tradiția bradului de Crăciun și, când s-a căsătorit cu Victoria, i-a cerut acesteia să adopte tradiția germană.

Bradul de Crăciun peste ocean…

În Statele Unite ale Americii, primul brad de Crăciun s-a împodobit în anul 1749, obiceiul fiind adus de coloniștii germani stabiliți în Pennsylvania. La New York, în 1882, un brad de Crăciun a fost iluminat pentru prima dată cu energie electrică. Edward Johnson, un coleg al lui Thomas Edison, a împodobit un copac cu o sfoară de care a legat 80 de becuri mici pe care le-a făcut el însuși. Producția în serie a acestor lumini a început în jurul anului 1890. În Canada, unul dintre primii brazi de Crăciun iluminați electric a fost ridicat în Westmount, Quebec, în 1896. În 1900, magazinele universale au ridicat brazi de Crăciun iluminați pentru a atrage vizitatori și clienți.

În mod tradițional, bradul de Crăciun nu trebuie împodobit înainte de Ajunul Crăciunului, adică 24 decembrie, și ar trebui să fie îndepărtat după douăsprezece nopți, înainte de Bobotează.

Primul pom de Crăciun în România

Traditia bradului de Craciun
Traditia bradului de Craciun

Primul brad de Crăciun, la noi, a fost împodobit în 1866, la Palatul Regal din Bucureşti, în timpul regelui Carol I (la doar câteva luni de la sosirea în România a principelui de Hohenzollern-Sigmaringen). Era decorat cu fructe şi flori din hârtie colorată. Obiceiul s-a răspândit şi în casele boierilor, mai târziu şi în ale oamenilor simpli.

Citește și:  Impodobirea bradului de Craciun - ce culori alegem

La începutul secolului următor, bradul pentru Palatul Regal era adus de la Peleş şi decorat cu lămpi electrice, dar ceremoniile de Crăciun nu au pierdut din simplitate. Odată cu bradul, grădinarul de la Peleş trimitea şi ramuri de vâsc, ale cărui fructe devin aurii în decembrie – plantă cu virtuţi magice, ocrotitoare, Se spune că regele obişnuia să invite la palat sute de copii cărora le împărţea daruri, aşa cum primeau şi toţi angajaţii de la curtea monarhului.

Bradul de Crăciun astăzi

Bradul de sarbatori
Bradul de sarbatori

Este o realitate pe care fiecare poate să o observe privind în jur că, astăzi, Crăciunul, deşi aşteptat ca o sărbătoare religioasă importantă, dobândeşte tot mai evident o dimensiune profană. Simplitatea caracteristică timpurilor mai vechi se estompează – bucuria de a fi în mijlocul familiei, bradul, decorurile simbolice – toate sunt înlocuite, adeseori, cu ostentaţia, cu frenezia cumpărăturilor, cu darurile excesive.

Paradoxul epocii moderne este că, uitându-se semnificaţiile bradului “viu”, care ne îndeamnă să ne urmăm drumul, să fim puternici, asa cum ramurile verzi ale copacului fac faţă îngheţului şi greutăţii zăpezii, oamenii pun totul, prea des, sub semnul unui gest distrugător – brazi doborâţi, păduri defrişate, urme deprimante ale unui comportament care nu mai are nicio legătură cu timpurile vechi.

Cel mai scump brad de sărbători, în epoca modernă

Cel mai scump brad de sărbători
Cel mai scump brad de sărbători

Cel mai scump brad de sărbători a fost împodobit în 2019, într-o cunoscută staţiune turistică de pe Costa del Sol, din Spania, într-un hotel de cinci stele din Marbella. Preţul decoraţiunilor folosite s-a ridicat la 13,5 milioane de euro.

Designer-ul care a gândit aranjamentele a fost britanicul Debbie Wingham, care a folosit peste 500 de “podoabe” – bijuterii din aur şi argint, safire Cartier, diamante, flacoane de parfumuri celebre, păuni din ciocolată imprimaţi în 3D, ouă de struţ suflate în aur şi cu praf de diamante.

Recordul precedent, consemnat în Guinness Book, a fost înregistrat în 2010 – un brad de 13 metri înălţime, dintr-un hotel din Abu Dhabi, Emiratele Arabe, cu o valoare de 11 milioane de dolari, pentru decoraţiuni din pietre preţioase – 181 piese din diamant, perle, safire etc. – şi 1001 lumini.

Bradul de Crăciun – alte recorduri

Cel mai inalt brad de Craciun, Ingino, Italia
Cel mai inalt brad de Craciun, Ingino, Italia

Cel mai înalt brad de Crăciun (650 de metri) a fost construit în 1991, numai din lumini, pe versantul Muntelui Ingino, din apropierea oraşului medival Gubbio, Italia. Pentru a se realiza conturul celui mai înalt brad de Crăciun, s-au folosit 8,5 kilometri de cablu electric, 3000 de lumini multicolore, fiind vizibil de la 50 de kilometri.

Acest brad desenat din lumini a fost aprins, în 2011, de către Papa Benedict, de la distanţă, iar în 2017, de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, de către astronautul italian Paolo Nespoli. Anul acesta, în 2022, a fost aprins în ziua de 7 decembrie.

Pe lângă ideea ingenioasă de a realiza un astfel de brad simbolic, interesant este şi modul în care fiecare localnic a “adoptat” câte o lumină, dedicată celor dragi.

Când este vorba de brazi adevăraţi (nu din lumini), recordul de înălţime îl deţine cel din 2019, din Piaţa Kebler, din centrul oraşului Strasbourg – 30 de metri înălţime, trunchiul său are circa 120 de centimetri grosime, cântărind aproape 9 tone, 7 kilometri de ghirlande luminoase, 300 de flash-uri, 180 de figurine, 65 de stele aurii.

Cel mai mic brad de sărbători din lume

Cel mai mic brad de sărbători din lume a fost prezentat la un târg, în 2007, în Germania, și avea 14 milimetri. Fapt absolut neaşteptat, luminile lui chiar funcționau, iar bradul era introdus într-o dioramă completă, cu un tren, cu sania lui Moș Crăciun, cu o păpușă și un ursuleț.

Cei mai ciudaţi brazi de Crăciun

În categoria “Cei mai ciudaţi brazi de Crăciun” se înscriu, de pildă: un brad făcut din sticle sau din conserve/ căni aşezate în formă de triunghi, din cartoane de ouă, din brocoli, din scânduri de lemn sau un brad adevărat, dar aşezat cu vârful în jos.

Un brad de Crăciun împletit

Brad de Craciun in Japonia
Brad de Craciun in Japonia

În Japonia, pentru a se evita tăierea brazilor, aruncaţi la gunoi după sărbători, un arhitect, Yusuke Oono, a găsit o alternativă interesantă, pentru un mare centru comercial din Tokyo – un brad imens, din material moale, elastic, împletit (800 de metri de material împletit), cu nişte difuzoare integrate în împletitură, care se activează, transmiţând muzică plăcută, liniştitoare, atunci când cineva se aşează câteva momente, ca să se odihnească.

Cel mai mare brad de Crăciun croșetat

În Portugalia, la data de 3 decembrie 2022, s-a inaugurat şi a intrat în Cartea Recordurilor cel mai mare brad de Crăciun croșetat, cu o bază triunghiulară de 5,20 metri și o înălțime de 17 metri. Proiectul a reunit un grup de femei de toate vârstele, care l-au iniţiat, după cum declară coordonatoarea proiectului, “pentru a consolida legăturile comunitare”.

Cel mai mare brad plutitor de Crăciun

Brad plutitor, Rio de Janeiro
Brad plutitor, Rio de Janeiro

Cel mai mare brad plutitor de Crăciun se află în Rio de Janeiro, Brazilia. Bradul a primit un certificat ca cel mai mare brad plutitor de Crăciun din lume, în 2007, intrând in Guinness Book. Copacul a fost o atracție importantă la nivel mondial din 1996, când a fost ridicat pentru prima dată. Are o înălțime de 53 de m și o greutate de 350 de tone. Este luminat în fiecare an cu circa 2,5 milioane de becuri și artificii, ceea ce îl face al treilea cel mai mare eveniment turistic din Brazilia. Arborele metalic se sprijină pe 11 flotoare, care formează o bază pentru susținerea arborelui.

Bradul Galeriilor Lafayette, Paris

Galeriile Lafayette, bazarul de lux, în stil Art Nouveau, din inima Parisului, vizitat de milioane de oameni, aleg, în fiecare an, o temă de Crăciun pentru decoraţiuni, anul acesta tema fiind chiar “Pomul de Crăciun” (“Planete sapin” – planeta copacilor sălbatici), pentru care scriitoarea Clare Castillon a creat o poveste, cu un personaj care vine din lumea lui, în cea a oamenilor, pentru a “salva” sărbătorile.

Sărbători fericite tuturor!

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.