Broasca aurie face parte din categoria speciilor aflate in pericol grav de disparitie. Unele animale precum ghepardul se afla pe cale de disparitie datorita braconajului sau atacului altor animale salbatice care traiesc in arealul sau. In cazul de fata la broasca aurie numeroase exemplare au fost distruse in salbaticie in mod voit pentru a restabili populatia in conditii de captivitate si astfel a o proteja de anumite boli.
Broasca aurie este o specie predominant terestra care traieste in sudul Americii Centrale, in Panama, la altitudini cuprinse intre 335-1310 m. Are corpul micut cu lungimea de 3,5-6 cm si face parte din categoria broastelor raioase. Pielea sa neteda are un colorit viu de avertizare in nuante portocalii sau galbene cu multe pete negre de marimi diferite, distribuite aleatoriu pe suprafata ei.
Acest colorit stralucitor parca ar atentiona animalele de prada ca pielea sa secreta o substanta toxica ca veninul de sarpe. In momentul cand ele intra in contact cu otrava simt o durere provocata de aceasta si astfel pe viitor stau la distanta de o asemenea broasca. Mai mult decat atat, pradatorii asociaza senzatia neplacuta provocata de substanta toxica cu coloritul viu al pielii acesteia.
Broasca are capul mic de forma triunghiulara, botul ascutit, ochii mari cu irisul de culoare inchisa, chiar neagra. Membrele anterioare sunt lungi si subtiri terminate fiecare cu 4 degete cu discuri adezive, iar cele posterioare sunt si mai lungi, terminate cu cate 5 degete prevazute cu membrana interdigitala si discuri adezive.
Perioada de reproducere la aceasta broasca este in sezonul ploios, atunci este momentul cand masculii isi umfla sacii vocali si produc sunete stridente caracteristice, de chemare a femelelor. Femela isi depune ouale pe vegetatia din apropierea apei, iar dupa eclozarea acestora, in cateva zile, apar mormolocii care isi continua dezvoltarea in apa pana la stadiu de adult cand ies la mal.
Femela isi alege ca loc de depunere a oualor plantele de pe iazuri sau cursuri de apa cu adancimi mici, care seaca periodic si in care nu traiesc animale acvatice care sa consume ouale si larvele. Aceste broaste au obiceiul de a comunica intre ele prin sunete, dar si prin gesturi – miscari ale membrelor anterioare si posterioare.
Cantecele masculilor permit femelelor sa selecteze si sa isi aleaga partenerii. Hrana lor consta din viermi si insecte pe care le prinde cu limba lunga si lipicioasa, apoi le inghite intregi. Pe sol alearga sau salta folosindu-se de cele patru membre lungi, iar cand vor sa scape de pradatori fac salturi ample si se refugiaza in apa.
Broasca aurie face parte din ordinul Anura, familia Bufonidae si are denumirea stiintifica de Atelopus zeteki.
Video – Broasca aurie (Atelopus zeteki) din Panama:
