In regiunile joase din nord-vestul Americii de Sud, mai ales in Brazilia, Argentina si Uruguay, traieste un amfibian cu adevarat feroce, respectiv broasca de Surinam cu coarne care isi ataca prada prin ambuscada si o striveste cu dintii mari si ascutiti. Numele sau vine de la coarnele mari care apar in zona ochilor, ce par ziduri de protectie pentru acestia.

Broasca de Surinam cu coarne (Ceratophrys cornuta) in mediul sau natural, Foto: biotabrasil.com.br

Aceasta specie de broasca este un pradator lacom fata de alte specii de broaste. Ea insa nu se limiteaza la amfibieni, mananca si soareci, pasari sau diferite soparle, care ii apar in cale. Are lungimea corpului de 10-20 cm si se remarca prin aspectul robust si gura mare, cu deschiderea larga. Falcile sale puternice pot captura o prada la fel de mare cat ea, desi nu se aventureaza atat de departe. Femela este intotdeauna mai mare decat masculul si are greutatea mai mare, ceea ce face ca dimorfismul sexual la aceasta specie sa fie foarte pronuntat. Corpul este foarte bine camuflat in mediul in care traieste, coloritul este in nuante de maro, verde si galben-bej pe partea dorsala si mai inchis pe cea ventrala. Pe spate pielea este mai groasa si prezinta diferite umflaturi, iar pe burta pielea este neteda. Aceste nuante de culori alcatuiesc un desen complicat format din pete, dungi, de diferite forme si marimi. Membrele anterioare si posterioare sunt lungi si puternice, ii permit sa se deplaseze rapid prin salturi sau lent prin miscarea lor pe sol, de parca ar pasi.

In sezonul ploios masculii scot sunete stridente care par sa semene cu mugetul vitelor, se aduna in jurul baltilor pentru a chema si impresiona femelele. De asemenea, in aceasta perioada broastele isi acopera pielea cu un strat ceros ce le protejeaza corpul in sezonul secetos. Acest depozit ceros are rolul de a impiedica oarecum evaporarea umezelii din organism si preveni uscarea pielii. Dupa imperechere, femela poate sa depuna un numar de 300 de oua pe plantele acvatice din iazuri si balti. Unele exemplare ajung sa depuna si pana la 1000 de oua. La doar cateva zile acestea eclozeaza si apar mormolocii care au si ei instincte de pradatori rapace, isi pot musca parintii cu ciocul mare, carnos si maxilarele puternice, dar se pot musca si intre ei. Dezvoltarea lor se termina intr-un timp foarte scurt, la numai patru saptamani mormolocii ajung in stadiu de adulti si devin broaste si ei, moment in care incep sa se hranesca la randul lor cu alte specii de broaste mai mici.

Broasca de Surinam cu coarne nu este o specie pe cale de disparitie. Are denumirea stiintifica de Ceratophrys cornuta, face parte din ordinul Anura, familia Leptodactylidae.

Video – Broasca de Surinam cu coarne mananca un sarpe: 

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here