Broasca raioasa bruna este o specie predominant terestra care traieste in regiunile impadurite din nord-vestul Africii, din Europa si pana in Asia Centrala. Este considerata una dintre cele mai raspandite specii de amfibieni. Poate fi intalnita intr-o mare varietate de habitate si in functie de acestea, exemplarele prezinta anumite caracteristici morfologite mai mult sau mai putin evidente. Astfel broastele raioase brune care traiesc in padurile din Muntii Carpati, la altitudini mai mici, au corpul putin mai mult dezvoltat comparativ cu cele care supravietuiesc la inaltimi mai mari. Cert este ca aceasta broasca este o mare iubitoare de zone impadurite, foarte multe exemplare apar in locuri mlastinoase montane, in padurile de conifere. Desigur ca nu ocolesc nici padurile mixte, de foioase, insa mereu zonele trebuie sa fie umede cu vegetatie cat mai densa. Unele broaste traiesc si in locuri deschise, dar sunt in numar mai mic. Astfel pot fi intalnite pe pajistile si campiile intinse, in tufisurile dese, in padurile de stepa si silvostepa, sau in pesterile de la poalele muntilor.

Broasca raioasa bruna are corpul destul de robust, acoperit de piele groasa cu numeroase pustule. La maturitate poate avea lungimea corpului de 8-20 cm si coloritul in nuante de maroniu, verde-inchis, caramiziu pe partea dorsala si mai deschise pe cea ventrala, de obicei gri-cenusii cu pete intunecate. La aceasta specie exista un dimorfism sexual pus in evidenta de marimea corpului dintre cele doua exemplare. Astfel femela este intotdeauna mai mare decat masculul si are greutatea mai mare. De obicei masculii cantaresc 30-50 g, iar femelele de doua ori mai mult, aproximativ 50-100 g. Capul este mare, putin turtit pe partea superioara si destul de lat pe laterale, botul rotunjit, gura are deschiderea larga. Ochii sunt bulbucati, au irisul de culoare maronie-deschisa. In partea din spate a fiecarui ochi prezinta o glanda parotoida mare, care secreta o substanta cu miros persistent si neplacut, care ii poate indeparta pe pradatori. Membrele anterioare si posterioare sunt destul de lungi si mai putin groase comparativ cu cele de la alte broaste raioase, care au aceeasi marime a corporala. Fiecare se termina cu degetele mari si suficient de puternice sa sustina intreaga greutate corporale. Pe partea posterioara a corpului pielea este foarte groasa, are multe pustule de culoare inchisa, tuberculi rotunjiti si tepi proeminenti.

Fiind animale nocturne, broastele raioase brune sunt active in timpul noptii cand isi vaneaza prada preferata, ziua stau ascunse in locuri umede, pe sub stratul de vegetatie aflat in stare de putrefactie de pe sol, sau bustenii culcati la pamant. Hrana acestor broaste consta din insecte, larve de insecte, limacsi si mici animale nevertebrate. In caz de pericol acesti amfibieni au un mod specific de a-si impresiona adversarul: se ridica pe varful picioarelor ca pe niste catalige lungi, inghit aer pentru a-si umfla corpul si astfel dau impresia ca ar fi mai fiorosi si mai mari decat in realitate. De regula insa, ei sunt inofensivi, iar pentru om nu prezinta nici un pericol. Singura lor arma de aparare sunt glandele urat mirositoare din spatele ochilor si tendinta de a musca in caz de nevoie. In perioada lunilor reci, incepand din noiembrie broastele hiberneaza in vizuini in pamant, in grupuri de doua sau chiar mai multe exemplare pana in primavara. Broasca raioasa bruna, Bufo bufo

Citește și:  Top 10 cele mai frumoase animale sălbatice din lume

In perioada de reproducere care coincide cu lunile de primavara sau cu sezonul ploilor, broastele isi schimba coloritul in nuante monotone, iar petele de multe ori devin dungi longitudinale de forme mai mari sau mai mici, neregulate. Masculul isi modifica coloritul in maroniu-verzui, iar femela devine in tonuri de maro-deschis cu pete maro-inchise. Pentru a impresiona partenerele, masculii se aduna in apa iazurilor, canalelor, baltilor si altor cursuri de ape de adancimi diferite si emit sunete specifice, destul de stridente. Dupa imerechere, femela depune siraguri mari de oua in jurul plantelor acvatice din apa, la adancimi de pana la 1 m si distanta de 0,5-2 m de mal. Reproducerea dureaza pana la 2 saptamani, timp in care masculii stau foarte mult in apa, isi tin corpul scufundat si doar capul afara, iar la intervale rare revin la mal. Depunerea oualor in apa dureaza foarte mult, o jumatate de zi sau chiar intreaga zi. Dupa o perioada de cel mult 20 de zile ouale eclozeaza si apar mormolocii care isi continua dezvoltarea in apa si ajung la stadiul final de adult abia dupa 1,5-2 luni. Exemplarele tinere ajung la maturitatea sexuala la varsta de 1 an, iar speranta de viata este de cel mult 15 ani.

Broasca raioasa bruna are denumirea stiintifica de Bufo bufo, face parte din ordinul Anura, familia Bufonidae si nu este o specie in pericol de disparitie.

Video – Broasca raioasa bruna (Bufo bufo):

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.