Cum se nasc stelele

Nasterea unei stele are loc in interiorul unui nor molecular de-a lungul a milioane de ani formandu-se globule care cu timpul se transforma in protostele si in final in stele. Incipitul stelelor este reprezentat practic de ceea ce astronomii numesc „maternitate stelara”, ceea ce, mai pe intelesul tuturor reprezinta practic exact portiuni imense de praf si de gaz. Cum se nasc totusi stelele daca o stea inseamna praf si gaz? Este foarte simplu: in momentul in care are loc o prabusire sau asa cum zic astronomii „un colaps” la nivelul regiunilor respective ia nastere o stea. Colapsul respectiv poate sa fie cauzat de orice fel de tip forte externe iar aici avem: intersectia cu o galaxie vecina, o unda de soc ce poate sa apartina unei supernove care de curand a suferit o explozie si altele. Stele totusi se mai formeaza si din cauza fortei personale de gravitatie.

ciclul de viata al stelelor si cum se clasifica acestea
ciclul de viata al stelelor si cum se clasifica acestea

Totusi trebuie sa amintim tot aici si de nebuloase, acestea fiind in stare sa explice cat mai bine fenomenul de aparitie al stelelor. Nebuloasele au in compozitie gaze (98% hidrogen si 2% alte elemente gazoase) si praf cosmic sau praf interstelar iar acestea la randul lor au in compozitie si silicati. Ele au in componenta parti mai dense si mai concentrate care poarta denumirea de nori moleculari acestia avand la randul lor peste zeci de ani lumina marime, aici pot lua nastere stelele in decursul a milioane de ani. Materia aflata in nebuloase este foarte rece avand o temperatura medie de 250 grade ce ajuta la formarea si la pastrarea moleculelor. Sub efectul unei perturbatii exterioare provenita de la moartea sau nasterea unei stele, echilibrul fragil din norii moleculari cedeaza, caz in care o anumita parte din nor se prabuseste in sine sub propria sa greutate iar materia incepe sa se contracte.

Protostele, asa cum le-am amintit la inceput, sunt mici roiuri sau globuri de materie care s-au format in urma fragmentarii norului molecular dupa ce materia a inceput sa se contracte. Cu timpul aceste roiuri se transforma in globuri mai mari, intunecate care poarta denumirea de globule.

Globula este inca foarte rece si intunecata, insa cu cat devine mai in varsta cu atat devene mai calda si mai densa , transformanduse intr-o protostea care incepe sa straluceasca.Protosteaua pare invelita intr-o sfera de gaze ,materia lor continuand sa se contracte,avand o stralucire neregulata.Din directia polilor sunt emise jeturi de gaze rapide,iarcand temperatura ajunge la 10 milioane de grade apar reactiile nucleare ale hidrogenului si steaua ia nastere. Cu cat masa stelelor este mai mare cu atat timpul necesar ca protosteaua sa devina stea este mai mic. Pentru o stea de 10 ori mai mare decat Soarele protosteaua are nevoie de 300.000 de ani sa ia nastere ca si o stea, iar una de marimea Soarelui este nevoie de 30 de milioane de ani sa ia nastere.

Dupa aprinderea stelelor procesul de fuziune al hidrogenului in heliul intra intr-o faza de echilibru. Acest echilibru de fuziune este diferit pentru fiecare stea in functie de masa acesteia. Ca steaua sa nu isi modifice dimensiunile este necesar ca gravitatia ce atrage spre nucleu gazul aflat in stea sa fie anihilata de presiunea ce provine de la miscarea aleatorie a particulelor de gaz. Viata stelelor este determinata de faza de echilibru al procesului de fuziune, stelele mari atingand o viata de numai cateva zeci sau milioane de ani pe cand piticile rosii, cele mai mici dintre stele au o viata de sute de miliarde de ani.

Citește și:  Nașterea unei capitale culturale. Londinium – capitală a Britaniei sub conducerea Imperiului Roman
Mega stea magnet, Foto: stirile.rol.ro
Mega stea magnet, Foto: stirile.rol.ro

De unde au stelele energie

Fiind un imens reactor nuclear, nucleul stelelor avand temperaturi de peste 10 milioane de grade produce nucleosinteza proces de creare a noi tipuri de nuclee, de elemente chimice. Stelele tinere sunt formate aproape in totalitate din hidrogen, fiind si cel mai raspandit si simplu element chimic din univers, el fiind responsabil pentru energia produsa in stele. Prin procesul de fuziune nucleara hidrogenul se transforma in heliu, iar masa heliului rezultata este mult mai mica decat cea a hidrogenului din care a provenit iar diferenta de masa se transforma in energie.

Tipuri de stele

In functie de temperatura stelei acestea pot fi: reci, cu temperatui cuprinse intre 2000 si 3500 grade kelvin, medii, cu temperaturi intre 5000 si 10.000 grade kelvin si fierbinti, avand temperaturi intre 20.000 si 60.000 grade kelvin. Stelele fierbinti au culoare albastra, cele medii ca temperatura sunt galbene sau albe, iar cele rosii sunt si cele mai mici dintre stele. S-a constatat ca marimile stelelor difera acestea fiind in felul urmator: stele supergigante, ce pot avea intre 30 si 500 de ori diametru solar si intre 10 si 70 de mase solare. Fiind foarte mari aceste stele isi consuma repede combustibilul si traiesc foarte putin, de regula intre 10 si 50 de milioane de ani. O alta clasa ce sunt mai mari si mai rare decat stelele supergigante sunt stelel hipergigante. Temperatura acestor hipergigante poate avea intre 3500 si 35.000 grade kelvin, masa de peste 250 de ori a Soarelui si o viata foarte scurta intre 1 si 3 milioane de ani. Sau descoperit 7 asemenea stele in galaxia noastra ( P Cygni, S Doradus, eta Caterina LBV 1806-20 etc).

O alta clasa de stele sunt cele pitice ce pot fi de mai multe feluri:

-Pitica rosie reprezinta 80% din suma astrelor care au fost descoperite in galaxia noastra cu o masa mai mica decat jumatate din cea a Soarelui si o temperatura de 4000 grade kelvin.

-Pitica galbena reprezinta stelele din aceasta categorie care au o temperatura cuprinsa intre 5.300 si 6.000 grade kelvin (Soarele este cel mai cunoscut exemplu de pitica galbena).

Cum mor stelele

Life Cycle of Stars

In momentul in care viata unei stele se apropie de final nucleul sau se contracta si devine mai cald, deci cand aceasta si-a consunat cea mai mare parte din combustibilul de hidrogen. La marginile stelei se gaseste inca din extrem de mult Hidrogen ce continua sa fie transformat in heliu. Culoarea stelei se schimba in rosu marindu-si diametru devenind o giganta rosie. In mijlocul stelei se produc noi reactii nucleare, heliul din nucleu se transforma in carbon iar atmosfera stelei este proiectata in spatiu formand o sfera de gaz in expansiune, o nebuloasa planetara.

In momentul in care heliul din mijlocul ei se transforma in carbon fara a declansa destula caldura pentru producerea de noi reactii nucleare, steaua devine o pitica alba. Stralucirea ei scade treptat devenind o pitica neagra. Stelele masive produc elemente chimice grele ajungand supergigante. In interiorul stelelor masive se afla straturi mai putin calde si dense spre exterior. In aceste stele se produc elemente grele precum fierul. Ele cresc si devin supergigante si explodeaza brusc devenind de 10 miliarde de ori mai luminoase decat Soarele. In functie de masa, miezul devine fie o stea neutronica fie o o gaura neagra. Insa despre gauri negre sau mai bine spus despre viata unei stele dupa moarte vom vorbi pe cuprinsul altor articole sau puteti gasi pe site-ul nostru articole care fac referinta la acestea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.