Casa memorială „Elena Farago” se află în Craiova şi este singura casă memorială din acest oraş. Muzeul destinat poetei române se află chiar în centrul localităţii, pe strada Mihail Kogălniceanu, la numărul 9. Aparţine de Bibilioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”.

Elena Farago s-a născut în anul 1878, în Bârlad, într-o familie cu venituri modeste. Pe când avea doar 12 ani, mama ei a murit, astfel că a fost nevoită să aibă grijă de surorile ei mai mici. La 17 ani, rămâne orfană şi de tată, mutându-se, astfel, la Bucureşti, la unul din fraţii mai mari. Acolo s-a angajat ca guvernatoare în familia Caragiale, unde a avut primul contact cu literatura. Tot în acea perioadă, l-a cunoscut pe Francisc Farago cu care s-a căsătorit.

Debutul literar al Elenei Farago a avut loc în anul 1898, când a scris un reportaj. Prima poezie a fost publicată patru ani mai târziu, în „România muncitoare”. Încetul cu încetul, a început să fie apreciată de diverse personalităţi, Nicolae Iorga fiind cel care a încurajat-o să îşi scoată primul volum de poezii. Tot Iorga a fost cel care a eliberat-o din închisoare, în anul 1907, după ce poeta se mutase în Craiova şi se afiliase la mişcarea ţărănească.

Activitatea literară începe să fie din ce în ce mai înfloritoare, dovadă stând premiile „Adamachi” care i-au fost oferite de Academia Română. În anul 1921, devine directorul Fundaţiei „Alexandru şi Aristia Aman”, fundaţie alcătuită dintr-un muzeu, o bibliotecă şi o galerie de artă. A condus fundaţia pentru 30 de ani, iar organizarea de astăzi a Bibliotecii Judeţene Craiova i se datorează, în mare parte, ei. Pe lângă cariera de director al unei fundaţii, Elena Farago a continuat să scrie poezii şi a înfiinţat şi revista „Năzuinţa”, în paginile căreia au scris oameni ca Ion Barbu sau Camil Petrescu.

Elena Farago a murit în anul 1954, în oraşul care continuă să o aprecieze la fel de mult ca în trecut, Craiova. Avea 76 de ani, însă de o bună perioadă de timp suferea din cauza unei boli groaznice, care o mobilizase la pat. Astăzi, poeta este cunoscută în special pentru poeziile adresate copiilor, precum „Gândăcelul” sau „Căţeluşul şchiop”.

Casa memorială „Elena Farago” a fost înfiinţată după moartea poetei, muzeul aflându-se în casa de lângă bibliotecă, destinată, iniţial, personalului fundaţiei. Pot fi vizitate numai holul şi camera în care se desfăşura activitatea Elenei Farago, însă este suficient pentru a învăţa câte ceva despre această mare scriitoare a literaturii româneşti. Holul găzduieşte o adevărată galerie cu tablouri de familie, dar şi cu scrisori înrămate, scrisori pe care poeta le-a primit de la alţi scriitori, prieteni de-ai săi. Tot pe hol, se află câteva vitrine în care sunt expuse cărţile scrise de aceasta, dar şi documente, originale sau copii, precum şi diverse distincţii. Se remarcă Premiul Internaţional „Femina”, Ordinul „Meritul Cultural”, Premiul Naţional pentru Literatură sau medalia „Bene Merenti”.

Camera poetei din Casa memorială „Elena Farago” nu este una foarte mare, însă fiecare lucru din ea este important. Este plină de obiecte personale: maşina de scris, ceasul oprit, sugativa, călimara, bijuterii, cărţi, aparatul radio şi alte lucruri, multe dintre ele fiind cadouri de preţ de la prietenii scriitoarei. Pereţii sunt şi ei împodobiţi de tablouri de familie, care o înfăţişează pe Elena Farago, dar şi pe soţul ei, precum şi pe copiii lor.

Casa memorială „Elena Farago” poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 8 – 19.

casa-memoriala-elena-farago.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ