Ioan Slavici s-a nascut in comuna Siria (judetul Arad), la 18 ianuarie 1848. Casa in care s-a nascut nu se mai pastreaza deoarece a fost demolata pe la 1900, iar astazi se cunoaste doar locul unde a existat. Actuala Casa memoriala Ioan Slavici a fost inaugurata in 1950, la comemorarea a 25 de ani de la moartea sa.

Casa are pe peretele exterior, langa intrare, o placa de marmura pusa de catre Uniunea Scriitorilor. Macheta casei natale se afla intr-o vitrina din muzeu, ea fiind in stilul caselor taranesti din zona, cu acoperis in doua ape, acoperita cu tigla, cu doua odai si o tinda, datand de pe la 1780.

Casa memoriala Ioan Slavici se afla in castelul Bohus de pe la 1800, care a apartinut nobilului Ioan Bohus. In curtea castelului se afla statuia sotiei nobilului Bohus, un izvor, statuia lui I.Slavici, statuia lui Ion Rusu Sirianu – scriitor ziarist (nepotul scriitorului), si statuia lui Emil Montia – compozitor, muzicant, militant pentru unitatea nationala a tuturor romanilor. Castelul are in exterior un capitel, sustinut de patru coloane, cu o intrare intr-o camera larga, din care se intra in partea stanga in expozitie.

Colectia documentara aflata in muzeu, in mare parte fiind donatia uneia dintre fetele lui Ioan Slavici (Fulvia Struteanu), si a fiului ei, Alexandru Struteanu. Din colectie fac parte: carti din opera scriitorului, editii princeps, scrisori, ziare, reviste, fotografii, mobilier de epoca.

Expozitia este organizata pe urmatoarele teme: Siria – mediul istoric si geografic, copilaria, scoli absolvite (Arad, Timisoara), studii universitare, prietenii literare (Eminescu, Maiorescu, Cosbuc), consacrarea literara la Tribuna din Sibiu, activitatea sa pe taram istoric, pedagogic, ultimii ani din viata, posteritatea sa, studii despre viata si activitatea poetului, traduceri din diferite lucrari, realizari cinematografice dupa operele lui Slavici.

In prima incapere, documentele expuse amintesc de faptul ca strabunicii sai din partea tatalui se trag din neamul ,,Slavitesti”, veniti in Siria pe la 1710 (din Oltenia), dupa expansiunea spre Sud a puterii militare a Austriei.

Dupa 1770, numele de Slavici in Siria devine tot mai cunoscut. Bunicul sau din partea tatalui, Ilie Slavici, a avut sapte copii cu Maria, unul dintre ei fiind Savu Slavici (pe el scriitorul il indica ca fiind tatal sau). El ramane orfan de tata si este crescut de o ruda, Mihai Fercu – ce apare adesea in scrierile lui Slavici si care a avut un rol hotarator in formarea si educarea sa. Tatal lui Slavici era maistru cojocar si avea o intreprindere mica.

Tot aici la muzeu, este si ,,cartea de botez” a poetului, de la preotul din Siria, in care este confirmat faptul ca scriitorul s-a nascut in Siria la 18 ianuarie 1848. Mama sa, Elena Borlea, cu care Savu Slavici se casatoreste la 1842, era dintr-o familie veche si numeroasa. Ioan Slavici nu era ,,o fiinta linistita”, dupa cum marturiseste si el in ,,Fapta omeneasca” (,,ma stiu ca sunt un om vesel si foarte navalnic”).

foto: amfostacolo.ro

Din cei cinci copii a lui Savu Slavici, trei au murit de timpuriu, in viata ramanand doar Ioan Slavici si sora lui, Marica.

La Casa memoriala Ioan Slavici sunt expuse fragmente din ,,Amintiri”, manuscrise ce reprezinta familia, anii de scoala (invatator la scoala din sat l-a avut pe Dimitrie Vostinar, cantaret la biserica satului si care statea cu ,,joarda in mana”). Scriitorul a invatat ungureste de la copii, iar nemteste de la un preot catolic din sat. Scoala primara o face la Arad, iar intre anii 1860-1865, primele cinci clase ale liceului maghiar.

In 1865 continua studiile la liceul german al calugarilor ,,minoriti” din Timisoara, iar in clasele a 6-a si a 7-a se angajeaza la o familie germana ca un fel de preparator al fetitelor familiei in schimbul casei si al meselor.

Citește și:  Muzicalul (Music-hall) - stralucirea vremurilor de altadata

In ,,Amintiri”, scriitorul povesteste cum, ca sa acopere unele greutati materiale, el pregatea copilul unei familii aristocrate din Transilvania. La Satu Mare se inscrie si ia cu succes examenul de maturitate, apoi se intoarce pe jos acasa (neavand bani) timp de sase saptamani prin Baia Sprie, Dej, Gherla, Cluj, Turda, Abrud si consemneaza: ,,multe am vazut, multe am gandit si am simtit, multe am invatat in cursul acestei calatorii”.

Se inscrie apoi la Facultatea de Drept din Pesta in 1869 si intra in societatea ,,Petru Maior”a studentilor romani. Nemultumit de atmosfera de la Pesta, el revine acasa si se angajeaza la notariatul din ,,Cumlaus” aproape de Siria. Acum poetul cunoaste locuri si oameni noi, care il inspira sa scrie ,,Padureanca” si ,,Moara cu noroc”.

Alte documente de la Casa memoriala Ioan Slavici evoca anii petrecuti de scriitor la Viena, cand a fost un an de zile inregistrat in regimentul 33 ca voluntar. Aici, la Viena. urmeaza si studiile la Facultatea de Drept, unde il are ca prieten pe M.Eminescu, aflat si el la Viena. Eminescu, desi mai tanar decat Slavici, dar mult superior prin cultura, ii este bun prieten si indrumator acestuia. Tot datorita prieteniei cu Eminescu, Slavici apare si in gruparea ,,Junimii” de la Iasi, fiind apreciat de Iacob Negruzzi.

In 1870, I.Slavici este ales presedinte al societatii ,,Romania juna” si pregateste impreuna cu Eminescu si alti studenti romani din Viena serbarea de la Manastirea Putna din 1871, omagiu adus lui Stefan cel Mare.

Alte exponate aflate la muzeu prezinta momentul intoarcerii de la Viena pe pamantul natal si inceperea activitatii de avocat la Arad in cancelaria lui M.V.Stanescu – Aradanu.

Intr-o alta vitrina sunt expuse reproduceri dupa povestirea ,,Zana Zorilor”, aparuta in ,,Convorbiri Literare”. O alta camera a muzeului are ca tema consacrarea sa in literatura: este prezenta editia princeps din ,,Novelele din popor”, dedicate lui Titu Maiorescu (este o sinteza a tot ceea ce a scris Slavici mai bun in acest gen).

foto: .elefant.ro

Facsimile expuse amintesc de ,,Scormon”, ,,Popa Tanda”, ,,Vecinii”, ,,Budulea taichii”, ,,La crucea din sat”, ,,Gura satului” – toate alcatuind un tablou etnografic al satului romanesc. Sunt prezente in muzeu si imagini din ecranizarea nuvelei ,,Moara cu noroc”. Romanul ,,Mara” (in diferite editii expuse in vitrina), imagini din filmul ,,Padureanca”, ecranizare dupa nuvela cu acelasi nume pot de asemenea sa fie vazute.

Singura comedie (,,o nuvela dialogata” spunea N.Iorga) este ,,Fata de birau”; alte opere sunt: ,,Vorbe de claca”, ,,Toamna” si ,,Polipul unchiului” (piesa ce aminteste de Moliere). Scrie drama istorica ,,Gaspar Gratiani”, dar si drama ,,Bogdan Voda” (cinci acte, versuri albe).

Sunt expuse la muzeu si manuale scolare scrise de poet. In camera a treia a muzeului se gaseste mobilierul original de pe vremea lui I.Slavici, biroul, scaune sculptate, un scrin, fotolii, biblioteca.

In muzeu sunt fotografii cu prietenii si scriitori contemporani (M.Eminescu, G.Cosbuc, T.Maiorescu cu dedicatie ,,amicului meu D.I.Slavici – 27 mai 1877”). Cateva exponate ale muzeului ilustreaza activitatea scriitorului in domeniul presei: ,,Tribuna” (Sibiu), ,,Vatra” (colaboreaza cu Caragiale si Cosbuc), ,,Timpul”, ,,Gandirea”, ,,Viata romaneasca”, ,,Ziua”, ,,Gazeta Bucurestilor”, ,,Adevarul literar si artistic”, ,,Convorbiri Literare”.

Din impresiile culese din calatorii, Slavici a creat operele: ,,Inchisorile mele”, ,,Lumea prin care am trecut”, ,,Amintiri”.

La 17 august 1925, scriitorul Ioan Slavici se stinge din viata si este inmormantat la Schitul Brazi (orasul Panciu), unde este si mormantul fiicei sale.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.