Castelul Iulia Hasdeu este situat in orasul Campina,judetul Prahova, constructia lui durand trei ani; la 2 iulie 1897 a fost terminat si sfintit de Episcopul Ghenadic Petrescu al Argesului.

O mare pierdere pentru scriitor este decesul fiicei sale, Iulia Hasdeu, la 1 septembrie 1889. In ,,Cugetari testamentare”, B.P.Hasdeu spune: ,,La 1 septembrie 1889, in ziua mortii Iuliei Hasdeu, a murit si tatal sau. El nu putea sa mai traiasca. Pentru el, dansa devenise prisma tuturor iubirilor sale. De la moartea sa, el a trait parca mai aproape si de gandurile sale”.

Castelul Iulia Hasdeu apare ca un templu de Ev Mediu, numit popular si ,,Templul Spiritului” sau ,,Castelul Magului” – loc de rugaciune cu turnuri de veghe si contraforturi de aparare. In curte se afla bustul lui B.P.Hasdeu, ,,titanul stiintei si al culturii romanesti”.

Marele invatat, spre sfarsitul vietii, se retrage la Campina, ducand o viata patriarhala, ingrijit fiind de sotia sa, Iulia. In lucrarea sa ,,Sic Cogito”, este prezentata durerea sa sufleteasca, avantul sau religios si o usoara revenire la viata.

Castelul este inalt de 18 m, avand doua aripi, cu cate un cat si donjon in centru (se aseamana cu un turn medieval). La nivelul celor doua aripi, marcata de niste creneluri, se afla o nisa, care cuprinde in mijlocul ei, in relief, blazonul familiei Hasdeu, iar deasupra acestuia este scris ,,E pur si muove”.

foto: alexisphoenix.org

Castelul Iulia Hasdeu are de jur imprejur, terase largi, imprejmuite cu stalpi de granit cioplit. O muchie de piatra desparte vertical in doua intrarea, invartindu-se pe o osie de fier, care trece prin mijloc. Hasdeu considera acest castel creatia fiicei sale, ,,stapana castelului”.

In vestibulul castelului se afla portretul Iuliei Hasdeu, realizat de Diogene Maillart (profesorul ei de pictura de la Paris). De jur imprejur, sunt pictate portretele lui Alexandru Hasdeu tatal (realizat de Sava Hentia), B.P.Hasdeu (realizat de N.Grigorescu), C.Davilla (realizat de H.Braun-Stein), A.Panu (de H.Braun-Stein) si D.Bolintineanu (de M.Spirescu).

In salonul de primire, se gaseste mobilierul de epoca ce a apartinut familiei, tablouri cu personalitati ale vremii (prietenii lui B.P.Hasdeu si ai familiei sale). Tot aici se afla o consola din marmura, din sec. al XIX-lea, o pendula stil Boulle pe perete, un fotoliu, sigiliul familiei Hasdeu, portretul lui Efrem Hasdeu (realizat de G.D.Mirea) – strabunicul lui B.P.Hasdeu, ajuns parcalab la Hotin in anul 1665).

Fiul lui Efrem Hasdeu, numit Stefan Hasdeu (1619-1673), a cazut sub zidurile Hotinului, in lupta polonilor cu turcii. Arborele genealogic al familiei este opera lui Tadeu Hasdeu (1769-1835) – bunicul lui B.P.Hasdeu. Tadeu Hasdeu a luptat impotriva turcilor la Novi-Bazar in 1788 la numai 19 ani, fiind grav ranit si decorat cu blazonul de cavaler. A scris poezii in limba poloneza (ode, satire, fabule) si legende din folclorul romanesc.

In arborele genealogic apare un sir de nume poloneze. Alexandru P.Hasdeu, tatal lui B.P.Hasdeu, a studiat la Munchen. Acesta a scris nuvele, poezii, a studiat filosofia, istoria, arheologia, fiind membru al Societatii de Istorie si Antichitati din Polonia.

La 26 februarie 1838, in satul Cristinesti (Hotin, in Basarabia, in prezent in Ucraina) se naste B.P.Hasdeu. Mama sa, Elisabeta Dauksza, de origine lituano-poloneza, se stinge din viata in 1848, cand Bogdan avea 10 ani. Urmeaza scoala la Chisinau, Harkov si Kiev, el fiind inzestrat cu un deosebit talent literar, pe care il dezvolta nu din scoala, ci mai ales din lectura particulara, careia i se dedica cu multa pasiune.

Citește și:  Recomandari studentesti, scolile de vara
foto: wwromania.wordpress.com

In alta camera se pastreaza un ceas de masa, stil Biedermeier, cu cadran astronomic si barometru, care a apartinut lui Alexandru Hasdeu. Intr-o vitrina se afla un pocal de cristal albastru cu incrustatii de argint, sceptru, pumnal cu maner si teaca de fildes (sculptat de hatmanul Sobieski, daruit lui Dumitrascu Caragea in lupta de la Hotin in 1673). Tot aici, in partea stanga se afla pianina Iuliei Hasdeu.

Talentata, Iulia Hasdeu, pana la varsta de 19 ani a scris poezii in franceza (,,Au bord de la mer”, ,,Cousin el cousine”, ,,Feuille verte de chene”, ,,Doine roumaine”), volumul de versuri ,,Bourgeous d’avrie”, nuvele, povestiri, piese de teatru. La varsta de 16 ani, era studenta la Facultatea de Litere si Filosofie Sorbona din Paris, in particular luand lectii de greaca, latina, desen, pictura, pian si cantand cu profesori de renume. Pentru teza de doctorat, isi alege subiectul ,,Filosofia la romani in literatura nescrisa”, dar nu mai reuseste sa o sustina (intoarsa in tara se stinge din viata). A ramas neterminat si poemul ei ,,Muza si poetul”.

Dupa moartea fiicei sale, B.P.Hasdeu, duce o viata spirituala, retragandu-se din lupta si contradictiile vietii.

In castelul Iulia Hasdeu, la parter este o sala circulara, in mijlocul careia se afla un stalp cu doua scari de fier, care urca la etaj in interiorul donjonului. Deasupra stalpului se afla statuia Mantuitorului, lucrata din ipsos (colorata alb si rosu, in stil baroc), realizata de sculptorul Raphael Casciani din Paris. Domnul este luminat prin trei usi comunicand cu trei terase, si o fereastra rotunda intretaiata de o cruce, cu sticla geamurilor in culorile galben si rosu. In spatele Mantuitorului, sub fereastra rotunda, se gaseste bustul Iuliei Hasdeu, acoperit cu un val subtire.

foto: turism-blog.ro

In partea de jos a castelului Iulia Hasdeu sunt doua incaperi destinate bibliotecilor, cu numeroase volume. Fereastra unei biblioteci este verde, iar cea de la a doua biblioteca are culoarea albastra. Tot la parter, este si biroul din lemn sculptat, cu calimara, o scumiera din bronz, dar si o medalie acordata lui B.P.Hasdeu de regele Carol de Hohenzollern ,,pentru Arte si Stiinte”. Tot aici este si masa de lucru a Iuliei Hasdeu (din anii de studiu, 1883-1888), care a fost adusa de la Paris. Din birou, o usa duce in dormitorul Iuliei, care are peretii pictati cu motive florale (flori de cale, preferatele ei); aici se afla papusa Iuliei si bustul ei realizat din marmura de Carrara de sculptorul Ioan Georgescu in anul 1890.

Ultima incapere a castelului reprezinta camera de spiritism, cu mobilier din lemn, scaune cu 3 picioare, in 3 muchii, masa de spiritism, un porumbel din piatra, luneta astronomica, un sfesnic, o statueta a lui Isus, documente si fotografii.

Deasupra intrarii din piatra se vede ,,Ochiul Lumii” (cu anii 1893-1896), iar pe usa din piatra este blazonul familiei Hasdeu cu deviza ,,Pro fide et patria”.

B.P.Hasdeu, in testamentul sau, a insistat ca urmasii sa-i implineasca cele incepute de el si sa se faca un templu din turla castelului, simbolizand Neoevanghelismul, in credinta caruia a murit.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.