Mediul interstelar este materialul care umple spatiul dintre stele. Multi oameni isi imagineaza ca spatiul cosmic este un vid total, lipsit de orice material. Desi regiunile interstelare sunt mult mai lipsite de materie decat orice vid creat in mod artificial pe Pamant, exista totusi materie in spatiu. Aceste regiuni au densitati foarte mici si constau in principal in gaz (99%) si praf. In total, aproximativ 15% din materia vizibila din Calea Lactee este compusa din gaz si praf interstelar.

Gazul interstelar

Aproximativ 99% din mediul interstelar este compus din gaz interstelar, iar din masa acestuia, 75% se gaseste sub forma de hidrogen (molecular sau atomic), iar restul de 25% sub forma de heliu. Gazul interstelar este format in parte din atomi si molecule neutre, precum si din particule incarcate, cum ar fi ioni si electroni. Acest gaz este extrem de diluat, avand o densitate medie de aproximativ un atom pe centimetru cub. Ca o comparatie, aerul pe care il respiram are o densitate de aproximativ 30 000 000 000 000 000 000 de molecule pe centimetru cub. Chiar daca gazul interstelar este foarte diluat, cantitatea de materie se aduna in distantele vaste dintre stele.

Nor de gaz interstelar, Foto: dailygalaxy.com
Nor de gaz interstelar, Foto: dailygalaxy.com

Gazul interstelar se gaseste de obicei in doua forme, si anume: nori reci de hidrogen molecular sau atomic neutru si hidrogen ionizat fierbinte care se afla in apropiere de stelele tinere si fierbinti. Norii reci de hidrogen neutru sau molecular reprezinta locul de nastere al noilor stele, daca devin instabili din punct de vedere gravitational si se prabusesc. Formele neutre si moleculare emit radiatie in banda radio a spectrului electromagnetic.

Hidrogenul ionizat este produs atunci cand noile stele formate elibereaza cantitati mari de radiatii ultraviolete. Aceste radiatii ionizeaza norii de gaz din jur. Lumina vizibila este emisa atunci cand electronii se combina din nou cu hidrogenul ionizat, lucru vazut ca minunatele nuante rosii ale nebuloaselor de emisie. Printre nebuloasele de emisie cunoscute se numara nebuloasa Trifid si nebuloasa Orion.

Praful interstelar

Praful interstelar nu este la fel ca praful pe care l-am putea gasi sub pat – acest praf este compus din substante foarte diferite. Aceste particule de praf sunt extrem de mici (au diametrul de numai o fractiune de micron, care este si lungimea de unda aproximativa a valurilor luminoase albastre). Particulele de praf au forme neregulate si sunt compuse din silicati, carbon, gheata si/sau compusi ai fierului. Atunci cand lumina provenita de la alte stele trece prin praful interstelar, se pot intampla cateva lucruri. Daca praful este indeajuns de gros, lumina va fi complet blocata, ceea ce duce la zone intunecate. Acesti nori intunecati sunt cunoscuti sub numele de “nebuloase intunecate”. Nebuloasa Cap de Cal este un exemplu de nebuloasa intunecata.

Praf interstelar in jurul Norului lui Orion, Foto: scitechdaily.com
Praf interstelar in jurul Norului lui Orion, Foto: scitechdaily.com

Lumina care trece printr-un nor de praf ar putea sa nu fie complet blocata, desi toate lungimile de unda ale luminii care trece prin acesta vor fi oarecum estompate. Acest fenomen este cunoscut sub numele de “extinctie”. Extinctia este cauzata de dispersarea luminii de pe particulele de praf in afara liniei noastre de vedere, impiedicand-o sa ajunga pana la noi. Cantitatea de lumina estompata depinde de cativa factori, inclusiv grosimea si densitatea norului de praf, precum si de lungimea de unda a luminii (culoarea).

Din cauza dimensiunii particulelor de praf, dispersarea luminii albastre este cea favorizata. Prin urmare, la noi ajunge mai putina lumina albastra, ceea ce inseamna ca lumina care ajunge pana la noi este mai rosie decat ar fi fost daca nu ar fi trecut prin praful interstelar. Acest efect este cunoscut sub numele de “inrosire interstelara”. Acest proces este similar cu cele care fac soarele rosu la apus. La randul sau, un nor de praf care este iluminat de lumina unei stele, atunci cand este privit din lateral, acesta pare a fi de culoare albastra. Acest lucru este similar cu cerul albastru pe care il vedem, care este produs de lumina soarelui dispersata de atmosfera Pamantului.

Lumina poate fi blocata sau poate trece printr-un nor de praf interstelar, insa, ea poate de asemenea sa fie reflectata de acesta. Acest lucru este vazut ca o nebuloasa de reflectie. O nebuloasa de reflectie este o regiune de gaz prafuit care inconjoara o stea, unde praful reflecta lumina stelei, facand-o vizibila pentru noi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.