Sindromul savantuluinu este un diagnostic recunoscut de toti specialistii in medicina, dar cercetatorul american Darold Treffert, care si-a orientat experimentele si studiile spre epidemiologie si autism, il defineste ca o boala rara, specifica persoanelor cu tulburari de dezvoltare psihica, dar care manifesta capacitatea de a excela in anumite domenii. Maladia poate fi genetica sau dobandita. In opinia lui Treffert, aproximativ jumatate dintre persoanele atinse de sindromul savantului sufera de autism (dar nu toti autistii manifesta si sindromul savantului), in timp ce ceilalti pot avea un retard mintal, o leziune sau o alta boala cerebrala. Ceea ce au in comun cei diagnosticati cu sindromul savantului ar fi o memorie prodigioasa, dar limitata, in sensul ca sunt capabili sa isi aminteasca o multime de lucruri, dar nu si sa le puna in practica, au o hipersensibilitate senzoriala si o capacitate de a « accesa » informatii de la nivelul subconstientului, pe care oamenii obisnuiti nu o au.

Sindromul savantului1

In privinta memoriei, caracteristica acestor persoane este, mai ales, memoria « fotografica » sau « absoluta », presupunand facultatea de a-si aminti un numar foarte mare de imagini, sunete, obiecte, in toate detaliile si de a le mentine extrem de « vii », ca si cum ar fi prezente, timp de 30-40 de secunde, ceea ce nu se intampla in cazul persoanelor sanatoase. Sindromul savantului se intalneste de sase ori mai mult la barbati decat la femei.

Unul dintre cele mai cunoscute cazuri de « sindromul savantului » este al unui american, Derek Amato, originar din Denver (Colorado), care, la o petrecere data in apropierea unei piscine, a sarit sa scoata din apa o minge de fotbal, moment in care s-a lovit la cap, apa fiind putin adanca. A suferit o comotie cerebrala si a fost dus de urgenta la spital. La cateva zile, dupa ce si-a revenit, el a povestit ca a mers in vizita la un prieten care avea un pian. S-a asezat la pian si a inceput sa cante ca si cum ar fi facut acest lucru toata viata, desi i se intampla pentru prima data, el nestiind nici sa citesca o partitura sau sa cante la un alt instrument. Medicii au pus pe seama sindromului savantului o asemnea « trezire » a unui talent, existent latent, pana la momentul respectiv.

Mai exista astfel de cazuri, de sindromul savantului, mentionate de Darold Treffert, pe site-ul Wisconsin Medical Society, printre care se numara un sculptor american, Alonzo Clemons, un muzician englez orb, Derek Paravicini, o scriitoare de origine ungara, Henrietta Fajcsak, un arhitect britanic, Stephen Wiltshire, un compozitor de muzica electronica, norvegian, Aleksander Vinter etc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.