Rotaţia Pământului, după cum arată măsurătorile recente, se va accelera în jurul datelor de 9 iulie, 22 iulie și 5 august 2025. Chiar dacă este vorba de milisecunde, pe care noi, oamenii, nu le vom putea percepe direct, fenomenul (care a putut fi identificat graţie ceasurilor atomice, foarte performante, care măsoară durata unei zile) îi intrigă pe oamenii de ştiinţă. Aceştia nu pot aduce deocamdată explicaţii clare, argumentate, în legătură cu o astfel de schimbare, care intervine doar în aceste zile.
Graham Jones, astrofizician englez, membru al echipei timeand date.com, care măsoară fusurile orare şi face transmisiuni în direct ale eclipselor de soare şi de lună, spunea că planeta noastră ar putea avea, la datele precizate anterior, “cea mai rapidă mişcare în jurul axei sale înregistrată vreodată”. Iar Leonid Zotov, profesor la Institutul de Electronică şi Matematică HSE Tikhonov, din Moscova, declara că: “Nimeni nu se aștepta la asta. Cauza accelerației nu este explicată, majoritatea specialiștilor cred că are legătură cu fenomene interne ale Pământului”.
Rotaţia Pământului în jurul axei sale – câteva date
Mișcarea de rotație a Pământului în jurul axei sale stă la baza fenomenelor de zi și noapte. Are loc de la vest spre est (în sens invers acelor de ceasornic, privit de deasupra Polului Nord), ceea ce înseamnă că Soarele “răsare” la est și “apune” la vest.
Pământul se rotește în jurul unei axe imaginare, care trece prin Polul Nord și Polul Sud. Axa este înclinată la aproximativ 23,5 grade față de planul orbitei Pământului (planul eclipticii), înclinare esențială pentru apariția anotimpurilor. Viteza de rotaţie este de 465 metri/ secundă, la ecuator, adică 1674 kilometri/ oră şi scade în apropierea polilor.
O rotație completă durează aproximativ 23 de ore, 56 de minute și 4 secunde (86 400 de secunde). Această durată poartă numele de zi siderală. Rotația Pământului duce la existența a 24 de fusuri orare – fiecare corespunzând unei diferențe de o oră.
Efectele mișcării de rotație, în afară de alternanța zilei şi nopţii, determină şi forma ușor turtită la poli – datorită forței centrifuge generate de rotație, Pământul nu este o sferă perfectă, ci un geoid ușor turtit la poli și bombat la ecuator.
De asemenea, “obiectele” aflate în mișcare (cum ar fi curenții de aer sau apa) sunt deviate spre dreapta în emisfera nordică și spre stânga în cea sudică – efect numit “Deviaţia Coriolis”, important în meteorologie și oceanografie, pentru că intensitatea sa depinde de latitudine (mai puternic la poli şi neglijabil al ecuator).
Rotaţia Pământului – încetiniri şi accelerări
S-a observat că, de-a lungul timpului, rotația Pământului, care pare a fi asemenea unui cronometru aproape perfect, încetinește foarte ușor, în principal din cauza fricțiunii mareice (interacțiunea gravitațională cu Luna). Se estimează că durata zilei crește cu aproximativ 1,7 milisecunde la fiecare secol.
Cu toate acestea, recent, s-au observat unele accelerări temporare, cu cauze necunoscute. Prima dată, fenomenul a fost observat în 2020, când rotaţia Pământului (măsurată cu ceasurile atomice de mare precizie) a indicat că ziua a fost mai scurtă cu 1,05 milisecunde, în iulie 2024, cu 1,66 milisecunde, iar anul acesta, la 9 iulie, 22 iulie și 5 august, se preconizează că se va depăşi nivelul din 2024.
Modificarea duratei zilei, în funcţie de accelerarea sau încetinirea vitezei de rotaţie a Pământului
Tendinţa de accelerare a rotaţiei Pământului, la anumite momente, spun oamenii de ştiinţă, va continua, astfel încât, în 2029, s-ar putea să fie nevoie să fie modificată durata zilei (cele 86 400 de secunde, câte sunt în 24 de ore) cu o secundă intercalară în minus (secunda intercalară negativă), pentru a menţine ceasurile aliniate cu rotaţia Pământului.
Modificarea duratei zilei, chiar şi cu o secundă, nu este lipsită de riscuri. De exemplu, în ultimii 50 de ani, au fost adăugate 27 de secunde intercalare (din pricina tendinţei de încetinire, nu de accelerare, a rotaţiei Pământului), pentru ca Timpul Universal Coordonat să se alinieze cu realitatea solară.
În 2022, s-a decis însă că, începând cu anul 2035, până în 2135 (cel puţin), această secundă (în plus sau în minus) să fie eliminată, până atunci căutându-se alte metode de evitare a “haosului” tehnologic în sisteme informatice neflexibile, având în vedere că precizia ceasurilor atomice este integrată în programarea sateliţilor artificiali, care orbitează în jurul planetei noastre.
În 2012, de exemplu, Reddit, un site web de divertisment, ştiri şi reţea de socializare, al nouălea cel mai vizitat site web din lume, s-a prăbuşit din pricina secundei intercalare, pieţele financiare şi sistemele de rezervări ale companiilor aeriene s-au închis pentru câteva ore.
Evident, o milisecundă (0,001 secunde, care înseamnă mai puţin decât o clipire) nu poate fi înregistrată decât cu ajutorul aparatelor şi ceasurilor de mare precizie, dar la scară cosmică şi la nivelul planetei noastre, ca parte din Univers, unde fenomenele/ interacţiunile sunt de o precizie uimitoare, ceva se întâmplă.
Cauze ipotetice ale accelerării vitezei de rotaţie a Pământului
Specialiştii au formulat diverse ipoteze în legătură cu faptul că rotaţia Pământului se accelerează în anumite momente (nu constant), cum ar fi:
Poziția Lunii – astronomii au observat că Pământul se învârteşte mai repede când Luna se află la distanță maximă față de ecuator – acest lucru reduce frecarea tidală (un mecanism prin care interacțiunile gravitaționale dintre diverse corpuri cereşti pot modifica rotația și orbita acestora), permițând rotației să accelereze.
Procese interne la nivel planetar – schimbări în dinamica nucleului Pământului, ocean și atmosferă (cu toate că modelele celor din urmă nu explică complet fenomenul).
Revenirea postglaciară (Post-glacial rebound) – deformarea scoarței terestre ca răspuns la schimbările în distribuția masei de gheață;topirea ghețarilor, ridicarea litosferei polare și deplasarea masei apropiind-o de axa de rotație, ar putea duce la o creștere a vitezei de rotație.
Erupţiile vulcanice, cutremurele, forţele mareice, forţa vânturilor – pot influenţa, de asemenea, accelerarea (sau încetinirea) rotaţiei Pământului.
Rotaţia Pământului accelerată – efecte
Rotația Pământului nu a fost mereu la fel – la începuturi, planeta noastră se rotea mult mai repede, iar zilele erau mult mai scurte. Imediat după formarea Pământului, acum aproximativ 4,5 miliarde de ani, estimările sugerează că o zi dura doar între 4 și 6 ore.
Apoi, treptat, frecarea mareică între oceanele planetei și fundul oceanic, consumând energie de rotație, la care s-a adăugat faptul că Luna absoarbe o parte din energia de rotaţie a Terrei, ceea ce o face să se îndepărteze încet şi constant de Pământ (cu circa 3,8 centimetri pe an), au dus la încetinirea rotaţiei Pământului, zilele devenind mai lungi. În urmă cu un miliard de ani, durata unei zile ajunsese la 18 ore, acum 600 de milioane de ani, la 21 de ore, astăzi, la 24 de ore.
Pe termen lung, spun oamenii de ştiinţă, tendinţa este de încetinire a vitezei de rotaţie a Pământului în jurul axei sale. Se estimează că, în 100 milioane de ani, o zi va avea 25 de ore. Totuși, modificările recente (accelerări ușoare) arată că procesele interne pot influența temporar rotația în ambele sensuri, cu valori pe care nu le înregistrează decât ceasurile bazate pe tehnologie de ultimă oră.
Dacă rotaţia Pământului ar creşte mai repede şi mai mult, consecinţele ar fi dezastruoase – zilele ar deveni din nou mai scurte, viaţa pe planeta noastră ar fi în pericol, deoarece organismul nostru, plantele, animalele nu ar avea timp să se adapteze, uraganele ar creşte în intensitate, apa din oceane, în apropierea Ecuatorului, ar creşte brusc etc.
Deocamdată (şi din fericire) viteza de rotaţie a Pământului se modifică (temporar) doar la nivel de milisecunde şi, probabil, avansul tehnologic va face posibilă cunoaşterea exactă a cauzelor care duc (ca în acest iulie 2025) la producerea acestui fenomen.
