Universul este tot ceea ce exista, s-ar grabi foarte multi sa spuna, insa cat exista sau ce mai exact exista ori ce inseamna „a exista” sunt intrebari ce vin odata cu explicatiile care pe masura ce se intetesc pe atat de mult capata si mai multe sensuri, deoarece descoperirile sunt continue. Universul reprezinta tot timpul si tot spatiul, toata materia si toata energia care poate exista in ceea ce numim timp si spatiu. In acelasi timp Universul este atat de vast, incat depaseste la maximum puterile si posibilitatile noastre de a-l cunoaste, dar cert este ca inca de cand s-a format el s-a aflat intr-o continua expansiune, iar regiunile sale cele mai indepartate sunt nedescoperite inca de astronomi, si multe nu au putut fi vazute de pe Pamant.

Insa totul evolueaza odata cu extinderea continua, ceea ce ne poate face sa credem ca niciodata nu vom ajunge sa il descoperim pe deplin, poate nici peste sute de mii de ani lumina. In acelasi timp ar trebui sa ne declaram multumiti ca am ajuns pana la acest nivel, reusind sa descoperim de la cel mai mic atom, pana la cea mai mare galaxie si pana la cel mai complex roi de galaxii. Si totusi se pare ca tot ceea ce exista in Univers oricat de complex ar fi, este guvernat si condus de aceleasi legi fundamentale.

Toata materia ce poate fi vazuta, iar asta inseamna foarte putine procente din materia universala, totala, este construita in realitate din aceleasi tipuri de particule subatomice, si aceleasi forte fundamentale care in cele din urma guverneaza interactiunile dintre toate elementele mentionate. Cunostintele despre aceste principii care au puterea de a guverna intregul Cosmos, pornind de la relativitate si ajungand chiar pana la fizica cuantica, reusesc sa influenteze cosmologia, deci studiul Universului. In continuare cosmologii, de la cei mai celebri, pana la cei mai obscuri, spera sa poata sa raspunda la multe intrebari care in aparenta sunt banale, insa raman retorice pana la noi ordine.

Citește și:  Epopeea unei tari: Romania privita din tren

Investigand nebuloasa Orion s-au gasit numeroase unde de soc formate in jurul unei stele. Materia si radiatia la scara stelara functioneaza cu totul altfel fata de Pamant, astfel incat in momentul in care o stea inconjurata de praf si de gaz intalneste un vant puternic produs la randul lui de o stea foarte tanara, stralucitoare, va forma o unda de soc gazos, ce are forma unei semiluni, iar aceasta seamana cu o semiluna, ce arata ca apa care curge pe langa prova unui vapor. Astfel cand ne gandim la ce este Universul, trebuie inainte de toate sa incercam sa acceptam ideea ca suntem oameni, ca nu avem puterea sa raspundem nici macar la o intrebarea atat de simpla, care insa in trei cuvinte capata cele mai complexe forme, iar in cele din urma trebuie sa incercam sa acceptam ca daca poate exista ceva fara limite, atunci cu siguranta acel ceva se numeste Univers.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.