Tigrul este cea mai mare și mai puternică felină din lume. Viteza și agilitatea i-au adus statutul de cel mai mare prădător, devansându-l pe mult mai marele, dar mai încetul urs grizzly.

Aceste animale sunt întâlnite în subcontinentul indian, în zonele râului Amur din Rusia, China, Coreea de Nord, Sumatra, Indonezia și sud-estul continental al Asiei.

Tigrii sunt recunoscuți foarte ușor după blana lor roșiatică cu dungi negre deosebită. Dungile diferă de la individ la individ și sunt unice precum amprentele. Liniile negre de deasupra ochilor tind să fie simetrice, dar dungile de pe laturile feței și ale corpului pot diferi. Masculii au un guler proeminent, guler deosebit de pronunțat în cazul tigrului de Sumatra.

Un singur pui alb a fost găsit în sălbăticie și luat de un vânător care i-a ucis mama și frații cu un colorit obișnuit. El a fost numit Mohan și este strămoșul majorității tigrilor albi aflați în captivitate. Tigrii albi nu ar supraviețui în sălbăticie deoarece blana albă este produsă doar prin endogamie severă. Tigrii albi au dungile maro și ochii albaștri iar unele exemplare nu au dungi deloc.

De-a lungul timpului a fost raportată existența tigrilor negri, dar doar o singură blană de la comercianții ilegali rămâne ca dovadă. Blana apare neagră numai pe partea de sus a capului iar apoi se transformă în dungi pe spate, spre deosebire de cea a altor feline, ce este complet neagră.

Dimensiunile tigrilor variază în funcție de latitudinea la care aceștia trăiesc. La altitudinile cele mai joase se află și cei mai mici tigri. Cel mai mic tigru apare la latitudinile joase din Indonezia iar cel mai mare la altitudinile mari din Siberia și Manciuria.

Cel mai mare, tigrul siberian, poate ajunge la greutăți de peste 318 kilograme și la o lungime de peste 3 metri iar cel mai mic, tigrul indonezian, poate ajunge la o greutate de 90 de kilograme și la o lungime ce depășește puțin 2 metri.
Cel mai mare tigru înregistrat vreodată apare în Cartea Recordurilor ca fiind un tigru indian de 389 de kilograme împușcat de un vânător în 1967. Cu toate acestea, în Cartea Recordurilor din 2014, cea mai mare felină este un hibrid de 419 kilograme (tatăl a fost leu iar mama tigroaică) numit Hercule.

Tigrii siberieni au potențialul să fie cei mai mari iar cei din captivitate sunt mult mai mari decât cei indieni aflați în captivitate. Cu toate acestea, în sălbăticia din Rusia prada nu este suficient de abundentă pentru ca acei tigri să-și atingă potențialul. Prada este mult mai dispersată iar tigrii din Rusia au nevoie de teritorii imense pentru a captura suficientă hrană şi în același timp mult mai multă energie este consumată în timpul căutărilor.

În timp ce în sanctuarele pentru tigri aceștia ajung să trăiască până la 26 de ani, în sălbăticie aceștia nu depășesc vârsta de 15 ani. În majoritatea grădinilor zoologice trăiesc în medie de doar 10-12 ani.

Tigrii se împerechează de-a lungul anului, cel mai frecvent de la sfârșitul lui noiembrie și începutul lui aprilie. După o perioadă de gestație de 103 zile se nasc în mod obișnuit 3 pui, dar numărul lor poate ajunge până la 7. În timpul primului an mortalitatea poate ajunge până la 35% iar cauzele principale sunt incendiile, inundațiile și infanticidul.

La fel ca majoritatea felinelor, tigrii sunt animale solitare, dau nu anti-sociale. Au existat relatări conform cărora unii tigri socializează și chiar umblă în grupuri.

Tigrii ocupă o varietate de habitate, inclusiv păduri tropicale, păduri de foioase, de conifere și chiar jungle. Factorii comuni tuturor habitatelor sunt vegetația densă, prada mare și accesul apei. Fiind buni înotători, aceștia își petrec mult timp în apă în sezoanele calde. Zonele lor de vânătoare depind foarte mult de locul în care aceștia trăiesc, putând fi foarte mici, ca în cazul tigrilor indieni (aproximativ 12 kilometri pătrați), sau foarte mari ca în cazul tigrilor siberieni (aproximativ 640 de kilometri pătrați). În ultimul deceniu, tigrii au pierdut mai mult de 40% din habitatul lor natural.

În mod obișnuit, tigrii vânează între apus și răsărit folosind aceeași metodă ca și leii. Ei pândesc, fugăresc și atacă, ucigând cel mai des cu o singură mușcătură la gât. Odată ucisă, prada este cărată pentru a fi mâncată într-un ascunziș. Deoarece reuşeşte să ucidă odată la 10-20 de încercări, ar putea trece câteva zile până la următoarea masă.

Chiar dacă în mod obișnuit vânează singuri, au existat cazuri în care familii vânau împreună precum un grup de lei. Spre deosebire de alte feline, în dieta tigrului intră des și oamenii. Cu toate acestea, cea mai frecventă pradă o reprezintă cerbii, porcii, crocodilii, puii de rinocer și elefant, maimuțele, păsările și peștii, iar uneori chiar și alți tigri.

Această specie a fost și încă este vânată ca sport, pentru blană și pentru realizarea medicamentelor tradiționale asiatice. A fost vânat aproape de extincție în special din cauza miturilor legate de proprietățile sale medicinale. În ziua de astăzi, există mai mulți tigri în captivitate decât în sălbăticie.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ