Cel mai puternic zgomot auzit vreodată pe Terra

Cel mai puternic zgomot auzit vreodată pe Terra – vreun avion cu reacţie, vreo rachetă lansată în spaţiu, vreo prăbuşire de teren, vreun meteorit lovind Pământul, vreo furtună de neoprit, accidente industriale? Nimic din toate acestea.

Urechea umană este extrem de sensibilă la zgomote. Pragul inferior, sub care sunetele nu mai sunt percepute, este de 0 decibeli, iar pragul maxim, dureros, este de aproximativ 140 de decibeli.

Până la intensităţi de 80-85 decibeli, urechea noastră se poate proteja. De exemplu, dacă sunetele din natură, cele obişnuite, se situează în jurul valorii de 10 decibeli, zgomotul produs de un aspirator este de aproximativ 70 de decibeli, al unui ciocan pneumatic, de 100 de decibeli, al unui concert rock, de 110 decibeli, al sirenei unei ambulanţe, de 120 de decibeli, iar al unui avion cu reacţie, în timpul decolării, de 130 de decibeli.

Cel mai puternic zgomot auzit vreodată şi undele de şoc ar fi putut face de mai multe ori înconjurul Pământului

Cel mai puternic zgomot de pe Terra s-a auzit în ziua de 27 august 1883, la ora 10 dimineaţa, şi a fost provocat de erupţia vulcanului Krakatau, din Indonezia, situat la 49 de kilometri de coasta vestică a Insulei Java şi la 40 de kilometri de Insula Sumatra, în Oceanul Pacific.

Erupţia a fost atât de violentă, încât s-a auzit până la 5000 de kilometri depărtare de punctul exploziei, iar unda de şoc a fost simţită inclusiv în Regatul României, cum erau cunoscute Ţările Române la vremea respectivă.

Cel mai puternic zgomot de pe Terra a fost auzit şi de către locuitorii din Noua Guinee şi din Australia, la peste 3200 de kilometri spre est, ca nişte “zgomote de artilerie”, cum a rămas consemnat în documentele vremii, precum şi la peste 4 800 de kilometri, în Insula Rodrigues, din Oceanul Indian, locuitorii de acolo relatând că s-a auzit ca “urletul îndepărtat al unui foc puternic”.

Erupţia vulcanului Krakatau a propulsat fumul la aproape 80 de kilometri deasupra nivelului mării, iar flăcările din gura vulcanului au fost proiectate cu viteze mai mari decât dublul vitezei sunetului.

Erupţia vulcanului Krakatau, căreia i se asociază cel mai puternic zgomot auzit pe Terra, este cunoscută, astăzi, ca fiind cea mai mare catastrofă naturală a secolului al XIX-lea. Undele de şoc au făcut înconjurul Pământului de mai multe ori şi au generat un tsunami de peste 45 de metri înălţime, care a distrus complet coastele insulelor Java şi Sumatra.

Barometrele multor staţii meteorologice au înregistrat variaţii de presiune nemaiîntâlnite, iar la Paris au ajuns la mai bine de 12 ore de la erupţie. Timp de cinci zile, barometrele din aproximativ 50 de state din lume au înregistrat anomalii la fiecare 34 de ore, adică timpul în care cel mai puternic zgomot auzit vreodată şi undele provocate de erupţia vulcanului să facă înconjurul planetei de trei-patru ori.

O navă britanică se afla, la momentul respectiv, la 40 de kilometri de vulcanul Krakatau, iar căpitanul vasului a notat în jurnalul său de bord: “Exploziile sunt atât de violente încât jumătate din echipajul meu are timpanele sparte, iar ultimele mele gânduri sunt la draga mea soţie. Sunt convins că a sosit ziua Judecăţii”.

Potrivit ziarului “The Independent”, forţa exploziei a fost de 10 000 de ori mai mare decât cea a unei bombe cu hidrogen şi de 13 000 de ori mai mare decât a bombei atomice de la Hiroshima. atingând în jur de 180 de decibeli.

Au fost distruse de explozia vulcanului 165 de localităţi, insula pe care se se afla vulcanul s-a scufundat şi a zguduit întregul Pacific, peste o sută de insule din apropiere au fost acoperite de apă şi au murit în acea zi, cu timpanele sparte de cel mai puternic zgomot din istoria planetei, 40 000 de oameni, iar în zilele următoare numărul victimelor a ajuns la circa 120 000.

Efectele pe termen lung ale erupţiei vulcanului Krakatau, care a produs cel mai puternic zgomot auzit vreodată

Erupţia vulcanuui Krakatau, care era considerat ca fiind stins, a venit la numai 88 de ani după erupţia Vulcanului Tambora, cea mai mare erupţie vulcanică din istorie. Această zonă a Arhipelagului Indonezian este situată în mijlocul Cercului de Foc al Pacificului, cea mai întinsă şi cea mai intensă zonă vulcanică din lume.

Ziua de 26 august 1883 a fost precedată de mici cutremure, chiar cu un an înainte, iar în ziua fatidică, patru erupţii succesive au provocat dezastrul.

Timp de câteva săptămâni, din pricina cenuşii vulcanice aruncate în atmosferă, lumina soarelui nu a mai ajuns pe Pământ, Arhipelagul Indonezian fiind aruncat în întuneric. Temperatura globală a scăzut, în anul următor, cu 1,2 grade Celsius.

Dioxidul de sulf, gazos, s-a răspândit în toate părţile lumii. Pe continentul american, după trei ani de la erupţie, fenomene optice ciudate au însoţit apusul soarelui, dând senzaţia de incendii uriaşe. Anumite regiuni din Insula Java nu au mai fost repopulate niciodată. În schimb, după aproape 50 de ani, pe anumite zone, au crescut păduri dense, iar porţiuni de teren, altădată aride, au devenit fertile.

Erupţia vulcanului Tambora – cea mai mare din istorie

Erupţia vulcanului Krakatau a rămas în istorie şi prin dimensiunile dezastrului, dar, în primul rând, prin faptul că a produs cel mai puternic zgomot auzit pe Terra.

Tot în Arhipelagul Indonezian, însă, s-a produs, în 1815, erupţia Vulcanului Tambora, cel mai înalt din zonă (4 300 metri), evaluată la 7 pe Indexul Explozivităţii Vulcanice. 71 000 de oameni au pierit atunci. Prin măsurători ale nivelului de sulfat, din regiunile polare, s-a ajuns la concluzia că efectele erupţiei din 1815 au ajuns până în Groenlanda şi Antarctica.

Anul următor, 1816, este cunoscut in istorie, ca “Anul fără vară” sau “Iarna vulcanică”, din cauza efectelor asupra vremii din America de Nord şi Europa, aşadar la distanţe mari faţă de locul erupţiei. Iarna vulcanică, la rândul ei, a fost cauza unor epidemii de tifos în sud-estul Europei si de foamete extremă în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei, în Germania şi in alte părţi ale Europei.

În 2004, o echipă de arheologi a descoperit, la trei metri adâncime, rămăşiţe umane din erupţia din 1815. De altfel, aici este şi o zonă protejată – un sit numit “Pompeii Estului”.

În prezent, activitatea seismică din Arhipelagul Indonezian este atent monitorizată, cu atât mai mult cu cât, în anii 2000, populaţia din arhipelag a ajuns la circa 222 de milioane de persoane. În plus, efectele unor erupţii de intensitatea celor din secolul al XIX-lea se pot propaga pe vaste teritorii ale lumii, la mari distanţe.

Cei mai periculoşi vulcani din lume, astăzi

La ora actuală, vulcanologii urmăresc cu mare atenţie activitatea vulcanică din diverse părţi ale lumii, deoarece erupţii chiar de mai mici dimensiuni decât cea din 1883, care a produs cel mai puternic zgomot auzit vreodată pe Terra sau cea din 1815, cea mai violentă din istorie, ar produce milioane de victime umane şi ar influenţa major clima şi mediul la nivel global.

Cei mai periculoşi vulcani din lume, în prezent, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Manchester sunt:

• Vulcanul de pe insula japoneză Iwo Jima, a cărui magmă creşte continuu cu câte un metru la fiecare patru ani, magma fiind astăzi cu 20 de metri mai mare decât în 1945. Tsunamiul asociat erupţiei ar devasta sudul Japoniei şi coasta Chinei, cu metropolele Hong Kong şi Shanghai. Este doar o chestiune de timp până se va produce acest fapt, susţin specialiştii;
• Vulcanul Campi Flegrei, de lângă Napoli, Italia, este unul dintre cei mai periculoşi, mulţi vulcanologi sustinând că este aproape de punctul erupţiei şi că ar putea fi mai amenintător decât vulcanul Vezuviu, care a îngropat oraşul antic Pompei. Campi Flegrei a început să dea semne în 1980, producând o serie de cutremure în zona oraşului Pozzuoli.
• Muntele Aso, din Japonia, cu o înălţime de 1592 metri, se află pe principala insulă a Arhipelagului japonez şi este unul dintre cei mai mari şi activi vulcani din lume.

  

• Centura Vulcanică Transmexicană sau Sierra Nevada traversează partea central-sudică a Mexicului, pe o lungime de 900 de kilometri. Unii munţi vulcanici de aici ating şi 5000 de metri înălţime. Specialiştii spun că această regiune este o adevărat ‘bombă cu ceas”, deoarece sunt peste 3000 de vulcani monogenetici (care erup o singură dată), dar cu mare forţă, iar fluxurile de lavă ar afecta comunităţile din jur. Erupţia unui astfel de vulcan monogenetic a durat, de exemplu, nouă ani. Periculoşi sunt şi vulcanii din apropierea oraşului Ciudad de Mexico, asezare urbană cu peste 20 de milioane de locuitori.
• Vulcanul Chiltepe este situat în apropierea oraşului Managua (cu peste două milioane de locuitori), capitala statului Nicaragua. Acest vulcan ar putea erupe şi sub apă, ceea ce ar provoca un tsunami uriaş.

  

• În Filipine, mai multi vulcani sunt extrem de periculoşi, printre aceştia Taal, în apropiere de capitală Manila (cu 22 de milioane de locuitori) şi Mayon, din apropierea oraşului Legazpi (180 000 de locuitori).
• Vulcanul Cumbre Vieja, din Insulele Canare, a erupt ultima dată în 1971. În 2001, vulcanologii au avertizat că o nouă erupţie ar produce un mega-tsunami în Oceanul Atlantic, ale cărui efecte ar ajunge, cu o viteză de peste 900 kilometri/oră, pe coasta Braziliei, a Floridei şi a unei părţi din Europa, cu valuri de peste 50 de metri.