Coronavirus 2019-nCoV, cel mai periculos virus, se extinde în ţările asiatice şi în lume. OMS avertizează asupra unei posibile pandemii

Coronavirus, mai exact o nouă formă a acestui virus (numit 2019-nCoV sau Coronavirus Wuhan), pentru care nu există nici vaccin, nici tratament, a fost identificat în China, la 31 decembrie 2019, în Wuhan, cel mai important oraş din provincia Hubei, din centrul ţării. Cu puţin inainte, în jurul datei de 12 decembrie 2019, apăruse, in acest oraş, un grup de persoane cu pneumonie, cu cauză necunoscută.

În numai câteva săptămâni, din pricina noului tip de coronavirus, s-au înregistrat aproape 200 de cazuri de îmbolnăvire (inclusiv 14 cadre medicale) şi nouă decese, în această aglomerare urbană – Wuhan – de peste 11 milioane de locuitori, iar luni, 20 ianuarie 2020, au fost anunţate peste 400 de cazuri de contaminare la nivelul întregii ţări, inclusiv în Pekin, Shenzhen, Hong Kong, ceea ce provoacă nelinişte în rândul întregii populaţii. Iar epidemia se extinde cu repeziciune. Numarul persoanelor si al deceselor creste continuu, de la o zi la alta.

Îngrijorarea este cu atât mai mare cu cât această epidemie a apărut acum, cu numai câteva zile inainte de festivităţile legate de sărbătorirea Noul An Chinezesc, prilej cu care milioane de oameni, nu numai din China, dar şi cei veniţi din alte părţi ale lumii, vor călători cu avionul, trenul sau alte mijloace de transport in comun. Măştile respiratorii s-au epuizat deja în cele mai multe farmacii din China şi din alte ţări asiatice.

În plus, in China, este încă vie amintirea epidemiei din 2002-2003, când, din cauza unui alt tip de coronavirus, au murit 774 de persoane şi alte 8000 au fost infestate. La momentul acela, OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) a acuzat autorităţile chineze că au încercat să disimuleze amploarea epidemiei şi să nu alerteze organismele internaţionale, care se ocupă cu gestionarea unor astfel de situaţii.

Îngrijorător este şi faptul că primele cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost detectate şi în Japonia, Coreea, Thailanda şi, cu o zi în urmă, şi primul caz în Seattle, SUA, al unui cetăţean american care călătorise în China.

Specialişti de la Imperial College, din Londra, care consiliază, printre altele, şi OMS-ul, pun la îndoială cifrele oficiale comunicate de China, estimând că numărul de contaminări era, în realitate, cu zece zile în urmă, de aproape o mie.

În condiţiile în care, la momentul actual, oamenii din toate ţările călătoresc în diverse părţi ale globului, riscul unei pandemii este foarte mare, motiv pentru care OMS a avertizat autorităţile medicale din întreaga lume să fie pregătite pentru un astfel de scenariu dramatic, să ia măsuri de prevenţie, de izolare a cazurilor care se pot ivi şi să dispună de tratamentul necesar.

Ce este noul coronavirus 2019-nCoV?

Coronavirusurile sunt specii de virus, din familia Coronaviridae. Denumirea lor vine din latinescul “corona” (coroană), făcând referire la aspectul lor caracteristic, cu o margine ca o corolă.

Noul tip de coronavirus, numit 2019-nCoV, nu a fost întâlnit niciodată la oameni până de curând. A fost identificat recent în oraşul chinezesc Wuhan. Autorităţile sanitare au găsit ca sursă a virusului o piaţă de fructe de mare, dar în care se vindeau şi păsări, peşte şi animale domestice sau sălbatice (marmote, pisici, iepuri etc.), ţinute în cuşti, în condiţii insalubre.

Din momentul în care s-a produs transmiterea virusului de la animal la om, propagarea de la om la om este şi mai rapidă şi mai periculoasă, putând avea loc si diverse mutaţii ale virusului, imposibil de anticipat. Piaţa a fost închisă imediat după apariţia primelor cazuri de infestare.

Cele mai multe forme de coronavirus cunoscute până acum se întâlneau numai la animale. Din punct de vedere genetic, coronavirusul 2019-nCoV prezintă similarităţi de 80% cu cel care provoacă Sindromul Acut Respirator Sever (SARS), care a făcut sute de victime în 2002-2003.

SARS (Sindromul Acut Respirator Sever), boală provocată de un alt tip de coronavirus, a dus, între noiembrie 2002 şi iulie 2003, la 8 422 de cazuri de îmbolnăvire şi 916 morţi. În numai câteva săptămâni, virusul s-a transmis din Hong Kong, în alte 37 de ţări.

Un alt coronavirus, cu originea în Arabia Saudită, care a fost “exportat” în multe alte ţări şi care a provocat aşa-numitul “Sindrom respirator din Orientul Mijlociu”, în 2012, a îmbolnăvit peste 1400 de persoane, în 36% dintre cazuri intervenind decesul. Nici pentru această boală, în prezent, după opt ani, nu există nici vaccin, nici tratament antiviral.

Care sunt simptomele provocate de coronavirus 2019-nCoV?

Contaminarea cu coronavirusul 2019-nCoV, aşa cum s-a putut constata pe cazurile de la acest început de an, 2020, din Wuhan, provoacă, aparent, simptome ca în cazul gripei: febră, tuse, dureri musculare şi toracice, dificultăţi respiratorii, senzaţia de sufocare. Perioada de incubaţie este de 7-14 zile.

În cazurile severe, se poate ajunge rapid la pneumonie, la Sindromul Acut Respirator Sever (SARS), la insuficienţă renală şi chiar deces. Persoanele în vârstă şi cele care suferă şi de alte boli sunt cele mai vulnerabile.

Un test de diagnosticare specific este în curs de elaborare acum la Institutul Pasteur din Paris şi în alte centre medicale de renume din lume. Boala nu răspunde la tratament cu antibiotice, nu se ştie cum şi ce mutaţii s-au produs în trecerea de la animal la om, nici cum şi cât virusul poate persista în mediul înconjurător.

Deocamdată, autorităţile medicale din toate ţările recomandă ca persoanele care prezintă simptome de gripă şi care au călătorit în zone în care s-a manifestat existenţa acestui virus să fie izolate imediat si testate cu mijloace specifice.

Coronavirus 2019-nCoV şi Boala X

În 2018, OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) a numit cu termenul “Boala X” o afecţiune necunoscută, extrem de periculoasă, chiar letală, care ar putea fi următoarea epidemie mondială.

Nu se ştie care este agentul patogen care ar putea provoca o pandemie, dar este vorba de o situaţie pentru care nu ar exista măsuri de contracarare, nici tratament specific. Omenirea, spune OMS, trebuie să fie pregătită pentru o asemenea situaţie, în condiţiile în care posibilităţile moderne de călătorie, comerţul, economia, relaţiile dintre ţări sporesc riscul unei epidemii mondiale. Intenţia organismelor mondiale ale sănătăţii nu este aceea de a speria, ci de a-i face pe oameni şi pe factorii de decizie să conştientizeze o astfel de posibilitate şi să ia măsuri.

Ce ar putea fi “Boala X”? De unde ar putea să apară? Nu se ştie. Poate proveni de la o armă chimică sau biologică, poate din manipularea greşită a unui material biologic într-un laborator, poate ceva asemănător, dar cu efecte mult mai dramatice decat epidemia de Ebola, care a provocat moartea a peste 11 000 de persoane, între 2013 şi 2016, în Africa, sau celelalte două tipuri de coronavirus – cel care a dus la sindromul SARS sau sindromul respirator MERS-CoV, la începutul anilor 2000. Boala X poate fi (nimeni nu stie!) chiar acest nou coronavirus 2019-nCoV sau un altul.

Recomandări şi măsuri ale OMS în privinţa 2019-nCoV

Astăzi, miercuri, 22 ianuarie 2020, OMS a convocat o şedinţă de urgenţă, pentru a se pune la punct o serie de alte măsuri care să prevină răspândirea noului coronavirus 2019-nCoV şi pentru ca situaţia aceasta să nu se transforme în începutul unei pandemii. Se va decide, de asemenea, dacă epidemia din China necesită declararea de “Public Health Emergency of International Concern” (PHEIC) – “Stare de urgenţă în sănătatea publică la nivel mondial”.

În primul rând în China (unde deja oraşul Wuhan a fost închis, iar circulaţia persoanelor este atent supravegheată), dar şi în multe alte ţări, la aeroporturi, s-au instalat scannere pentru controlul termic al pasagerilor.

Pasagerii, la rândul lor, trebuie să completeze un chestionar în care să precizeze dacă vin din zone în care s-au semnalat cazuri de infestare cu 2019-nCoV. Orice ascundere a unor astfel de informaţii va fi sancţionată.

În multe ţări asiatice s-a declarat “risc ridicat de infestare”, iar dacă se identifică persoane cu simptome de “gripă”, acestea sunt ţinute în carantină 24 de ore, până la lămurirea situaţiei.

Ce măsuri se iau în România pentru prevenirea infecţiilor cu noul virus?

În România, unde de asemenea ajung persoane care au călătorit în diverse părţi ale lumii, inclusiv în China (şi chiar în oraşul Wuhan, după cum informează mass-media), şi în condiţiile în care perioada de incubaţie a virusului este mare (7-14 zile), autorităţile spun că se “discută” un plan de măsuri, că s-au emis “atenţionări” de călătorie, pentru a preveni riscul de infectare cu virusul din China şi că, deocamdată, s-a “propus” ca aeroporturile internaţionale din România să fie dotate cu termo-scannere.

Societatea Română de Microbiologie, ca şi spitalele de boli infecţioase Matei Balş şi Victor Babeş transmit că “s-a stabilit achiziţia de reactivi şi pilotarea diagnosticului de laborator în cazul apariţiei unor cazuri suspecte” şi că “ există un set de măsuri de alertare a autorităţilor de sănătate publică şi a tuturor unităţilor sanitare, inclusiv a medicilor de familie, privind definiţia de caz, încât să fie informaţi dacă vin în contact cu o persoană care este suspectă şi care a călătorit sau a avut contact cu o persoană care a călătorit în China”, după cum afirma, intr-un interviu, medicul Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii de Microbiologie.

La Institutul Matei Balş se va putea face, spune medicul Adrian Streinu-Cercel, identificarea virusului 2019-nCoV, cu teste puse la dispoziţie de OMS. Pe de altă parte, insistă autorităţile medicale, nu trebuie să se creeze o psihoză, în sensul că orice simptom de răceală să fie pus în relaţie cu noul virus din China şi că trebuie consultat mai întâi medicul de familie, care va decide despre ce este vorba.

În acelaşi timp, oricine s-ar putea întreba, atât timp cât virusul nu a ajuns şi la noi, dacă nu ar fi mai potrivit să se ia toate măsurile de prevenţie necesare (control la aeroporturi cu ajutorul unor echipe si echipamente medicale, teste rapide, termo-scannere care să fi fost deja instalate, chestionare de călătorie etc.), aşa cum se întâmplă deja în Italia, de exemplu, deşi nu s-au înregistrat persoane infestate cu 2019-nCoV, astfel încât să nu aşteptăm descoperirea unor cazuri, în ţară, după care să vedem ce mai e de făcut.