Cetatea Câlnic se găseşte la o distanţă mai mică de 50 de kilometri de Sibiu, într-un sat care are aceeaşi denumire. Datorită vechimii şi frumuseţii sale, monumentul a fost inclus în patrimoniul Unesco, împreună cu alte câteva zeci de monumente din România.
Cetatea a fost locul în care au locuit saşii până la mijlocul secolului al XV-lea, când aceasta a intrat în posesia ţăranilor. Se pare că cel care a construit-o a fost comitele Chyl de Kelling, un secol mai devreme.
Arhitectura împrejurimilor cetăţii dă impresia unei fortăreţe. Ziduri masive, şanţurile cu apă şi turnurile foarte înalte întregesc această imagine. La începutul secolului al XVI-lea, a fost construită capela cetăţii. Acum, în interiorul acesteia sunt păstrate bucăţi de frescă veche de patru secole şi jumătate, dar şi picturi renascentiste din secolul al XVIII-lea.
Pe lângă aceste aspecte, în curtea cetăţii se află unele încăperi făcute special pentru perioadele de război. De asemenea, în aceste camere, copiii şi femeile se puteau adăposti.
Se pare că ele au fost construite în secolul al XVI-lea, iar ridicarea lor a necesitat şi înălţarea donjonului cetăţii cu două etaje, lucru ce a contribuit foarte mult la eficiența sistemului defensiv, întrucât oamenii puteau folosi armele de foc de la o înălţime mai mare, iar inamicii ajungeau mai greu pe zidurile cetăţii.
În comuna Câlnic se mai află, în apropierea cetăţii, şi casa parohială, construită în anii 1500 şi restaurată la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Biserica evanghelică poate fi admirată, dacă vizitatorii continuă să urce pe aleea de la casa parohială. Elementele din interiorul ei sunt de stil gotic, dar există şi câteva picturi baroce.
În zilele noastre, cetatea Câlnic este inclusă în majoritatea prezentărilor importante ale ţării noastre, atât în ghiduri turistice, cât şi în alte materiale cu acelaşi caracter. Turnurile monumentului (Turnul Slăninii, Turnul Porţii şi Turnul Donjon) sunt foarte cunoscute în toată ţara datorită aspectului lor deosebit şi a mediatizării de care au avut parte.
Dintre acestea, ultimul se apropie de 30 de metri, ca înălţime, iar principala sa atracţie o reprezintă Muzeul vinului. Turnul Slăninii este denumit aşa pentru că era folosit şi ca loc de depozitare a grăsimii de către saşi, în trecut.
Fântâna din interiorul cetăţii este şi ea celebră. De aici îşi luau apa oamenii care apărau edificiul în urmă cu mai multe secole. De asemenea, la această fântână a fost sculptat, în bronz, bustul Sfântului Ioan Botezătorul. Autorul acesteia este artistul Vitalie Leșanu.
Cetatea a fost restaurată în deceniul al şaselea al secolului trecut, dar şi în anul 1995. În ultimii ani, s-a lucrat în scopul restaurării casei parohiale şi a spaţiilor de cazare. Cetatea este, în prezent, centru ştiinţific şi cultural internaţional.
Direcţia Monumentelor Istorice, Institutul de Arheologie şi Artă al Academiei Române, dar şi Asociaţia Ars Transilvania şi-au desfăşurat ample proiecte de cercetare în această locaţie de-a lungul ultimilor douăzeci de ani.
Dacă doriţi să faceţi o vizită la Cetatea Câlnic, trebuie să ştiţi că ea se află foarte aproape de Sibiu şi de Alba Iulia. Cel mai scurt drum este pe DN1. Puteţi face fotografii şi să cumpăraţi vederi şi poze cu edificiile prezente aici. Zilnic, câteva sute de persoane vizitează monumentul, iar preţul accesului este suficient de mic încât să vi-l permiteţi.
La Cetatea Câlnic, au loc documentare şi expoziţii de artă, dar şi simpozioane şi conferinţe pe aceste teme. De asemenea, există şi un număr important de străini care vizitează locurile, în special experţii în domeniu, dar nu numai. În aceleaşi spaţii, au avut loc şi concerte de muzică medievală sau din perioada Renaşterii.
Cetatea Câlnic este un monument de artă care se remarcă prin frumuseţea construcţiei, dar şi datorită trecutului plin de istorie. În cazul în care vă gândiţi să o vizitaţi, atunci nu trebuie să ignoraţi Biserica şi Casa parohială din apropiere, care se află în strânsă legătură cu cetatea.
Printre cele mai importante construcţii, se numără cele trei turnuri, fântâna cetăţii şi încăperile de aprovizionare. Ceea ce impresionează la acest monument este modul în care sătenii îl îngrijesc.
Capela este mereu în stare perfectă, ferestrele şi zidurile cetăţii se prezintă neaşteptat de bine pentru un edificiu vechi de mai mult de şapte sute de ani, iar supravegherea cu camere video este un lucru mai mult decât inedit pentru un astfel de loc.
În plus, picturile gotice şi renascentiste din Capelă şi din Biserica din împrejurimile cetăţii îi conferă acesteia un caracter şi mai special, făcând-o o locaţie interesantă, pe care nu ar trebui să o rataţi.
Chiar dacă nu este nici cea mai veche, nici cea mai impunătoare construcţie din România, Câlnicul rămâne unic din cauza mediatizării de care a avut parte, dar şi pentru că face parte din Patrimoniul Unesco.
Cetatea atrage anual mii de vizitatori, dornici să descopere istoria și frumusețea sa. Ghidurile turistice și panourile informative ajută la contextualizarea istorică a cetății și la aprecierea detaliilor arhitecturale.
Cetatea Câlnic găzduiește diverse evenimente culturale, inclusiv festivaluri medievale, expoziții și ateliere educaționale, care îmbogățesc experiența vizitatorilor și promovează conservarea și înțelegerea patrimoniului cultural.
