Cetatea Rupea se află în localitatea cu acelaşi nume din judeţul Braşov. Este una dintre cele mai vechi aşezări de pe teritoriul României, arheologii găsind urme din paleolitic şi neolitic timpuriu. Accesul la ea este posibil datorită DN 13, care leagă Brașovul de Sighişoara. Localitatea Rupea se află la 64 de kilometri de Braşov şi 55 de Sighişoara, cetatea fiind amplasată pe vârful unui deal.

Pe locul în care se află Cetatea Rupea a existat o dava (aşezare) chiar în timpul dacilor, cunoscută sub numele de Ramidava sau Rumidava. După cucerirea Daciei de către romani, aşezarea şi-a transformat numele în castrul roman Rupes, cuvântul „Rupes” traducându-se în „piatră” sau „stâncă”, cetatea fiind ridicată pe un masiv de bazalt. Castrul roman a avut un rol deosebit de important, pentru că apăra zonă comercială din această parte a Transilvaniei.

Cetatea Rupea, ale căror ruine le putem vedea astăzi, a fost construită începând cu secolul al XIV-lea, prima atestare documentară datând din 1324. În acel an, saşii care luptau imptriva lui Carol Robert al Ungariei s-au ascuns în cetate, pe vemea aceea cunoscută drept Castrum Kuholm. Cuvântul „Kuholm” face referire tot la bazalt, roca pe care a fost construită fortificaţia. De altfel, locuitorii de astăzi încă numesc dealul Dealul Cohalmului.

Încă de la construcţie, Cetatea Rupea a avut rol atât comercial, cât şi un rol de apărare. Cetatea a fost un adevărat centru meşteşugăresc, în interiorul ei funcţionând 12 bresle. De asemenea, fortificaţia se află la intersecţia drumurilor care legau Transilvania de Țara Românească şi de Moldova. De fiecare dată când există pericolul unui asediu, locuitorii din jurul dealului se adăposteau în interiorul cetăţii.

Având în vedere aceste lucruri, Cetatea Rupea a fost în vizorul mai multor populaţii de atacatori. În perioada 1432 – 1437, armata turcă a atacat cetatea şi a jefuit-o, lăsând în urmă o mare pagubă. Încetul cu încetul, lucrurile şi-au revenit, însă în anul 1643 fortificaţia a fost distrusă de un incendiu, locuitorii ei părăsind-o, în cele din urmă. Câţiva zeci de ani mai târziu, saşii se adăpostesc în ruinele cetăţii, însă armata habsburgică reuşeşte să intre în posesia ei destul de uşor, nefiind vorba de o rezistenţă armată.

În anul 1716, în plină epidemie de ciumă, cei care au reuşit să supravieţuiască s-au adăpostit în Cetatea Rupea. N-a mai avut parte de evenimente istorice violente, însă tot a fost părăsită definitiv în anul 1790, după ce o furtună i-a distrus acoperişul. Chiar dacă localitatea s-a bucurat de faimă în perioada interbelică, devenind un centru cultural săsesc foarte important, cetatea a fost lăsată în ruină. O tentativă de restaurare a existat în anul 1954, însă lucrările au fost abandonate. Cetatea era cât pe ce să fie distrusă de autorităţile comuniste, care voiau să se folosească de bazalt pentru a reface localitatea, însă din fericire planurile au fost anulate. În anul 2009, Consiliul Local Rupea a semnat un contract de finanţare, în urma căruia şi Cetatea Rupea a inatrat într-un amplu proces de restaurare pentru a fi redată circuitului turistic.

Cetatea Rupea este alcătuită, de fapt, din alte trei cetăţi mai mici: de sus, de mijloc şi de jos. Cetatea de sus se identifică cu ruinele cetăţii dacice Ramidava, fiind, astfel, cea mai veche parte a fortificaţiei, care are o suprafaţă totală de 1500 m². În această parte, se găsesc Turnul Slăninii şi Turnul Pulberăriei (pe unde se intra în fortificaţie). Tot aici, se aflau camerele în care se adăposteau locuitorii din împrejurimi, iar ruinele unora (Camera preotului, Camera judeului etc.) încă sunt vizibile.

Cetatea de mijloc din cadrul Cetăţii Rupea datează din secolul al XV-lea, fiind mărită două secole mai târziu, prin amenajarea unei curţi interioare. În această parte a fortificaţiei, pot fi văzute Turnul Pentagonal (este unic pe continent şi reprezintă poarta de acces), Turnul cu gratii şi Capela. Nu în ultimul rând, cetatea de jos datează din secolul al XVIII-lea şi este alcătuită, printre altele, din magazia militară şi din locuinţa paznicului. Toate cele trei părţi conferă cetăţii mari forma unei cochilii de melc.

Cetatea Rupea este inclusă în Rezervaţia naturală Bazaltele de la Rupea, iar lucrările de restaurare au reuşit să redea publicului o cetate ţărănească autentică. Mai mult, toate obiectele descoperite de arheologi i-au ajutat să refacă istoria acestei cetăţi.

cetatea-rupea.jpg
panorama-cu-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
drumul-spre-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
informatii-despre-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
intrarea-in-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
alee-spre-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
bastion-si-zid-de-la-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
placuta-cu-stema-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
vedere-din-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
fereastra-din-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
imagine-cu-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
zid-si-placuta-de-la-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
pasaj-de-la-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
panou-informativ-de-la-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
cladire-din-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
zid-de-piatra-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
ruina-de-la-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
placuta-cu-informatii-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
pasaj-si-alee-din-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
poza-cu-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
imagine-cu-orasul-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
orasul-vazut-din-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
masa-cu-scaune-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
poza-cu-o-cladire-din-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
casuta-din-varf-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
trepte-din-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
cetatea-rupea-judetul-brasov-vazuta-de-sus.jpg
ruine-de-la-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
zid-de-piatra-si-pasaj-cetatea-rupea-judetul-brasov.jpg
cetatea-rupea-judetul-brasov-monument-istoric.jpg
privire-de-a-lungul-cetatii-rupea-judetul-brasov.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ