Coordonate istorice

Cetatea Soimos este situata pe malul din partea dreapta al Muresului, chiar vizavi de Lipova, pe dealul Cioaca Tautului, deasupra satului care poarta acelasi nume. Timpul si-a facut simtita prezenta peste zidurile cetatii, avand in vedere ca aspectul sau este unul destul de invechit si arhaic. Cetatea Soimos a fost construita in perioada primelor invazii ale tatarilor si chiar dupa acestea, iar pentru prima data este atestata documentar in anul 1278.

Cetatea Soimos
Cetatea Soimos

Constructia atrage privirile admiratoare a multor turisti avand in vedere ca si pozitia ei este una imperiala, rasarind din varful dealului ca o vapaie. Cei care au inceput constructia cetatii spre sfarsitul secolului al XIII – lea faceau parte dintr-o familie de nobili, prima atestare documentara a cetatii, asa cum am spus fiind din anul 1278, din momentul in care banul Pal face o donatie semnificativa catre fiii fratelui sau si anume le cedeaza castrum Somos. Rolul Cetatii Soimos a crescut simtitor mai ales in perioada voievodatului lui Ladislau Kan al II-lea, cel care a stapanit cetatea prin intermediul a doi interpusi, acestia fiind totodata si comiti in Arad. Acestea erau Alexandru, care a domnit in 1310 si Dominic care i-a urmat la putere.

In anul 1315 cetatea devine un intreg domeniu regal si astfel este considerata resedinta vicecomitilor si a comitilor de Arad. La mijlocul secolului al XV-lea cetatea incepe sa cunoasca varietatea avand in vedere ca este donata sau cedata succesiv si trece prin mainile mai multora, finalmente stapanul sau fiind familia Orszag, care a intrat in posesia cetatii prin donatia facuta de regele Vladislav. Insa nici aceasta familie nu se afla decat o perioada scurta, timp de patru ani, in posesia cetatii, mai exact din 1440 pana in 1444, urmand ca apoi in anul 1456, cetatea Soimos sa intre in posesia lui Iancu de Hunedoara si sa fie donata in anul 1471, capitanului husit de origine ceha pe nume Jan Giskra.

Istoria cetatii sta sub semnul multor lideri, mai ales avand in vedere ca in anul 1509, aceasta impreuna cu intregul sau domeniu vor reveni lui George de Hohenzollern de Brandenburg, acesta fiind un crancen exploatator al cetatii. In anul 1514 are loc si asediul cetatii de catre rasculatii de origine romana si maghiara, acestia aflandu-se sub conducerea lui Gheorghe Doja. Dupa o mica perioada de rezistenta insa si garnizoana cetatii aflata sub conducerea voievodului Ciuci, se rascoala impotriva lui Gheorghe de Hohenzollern si a oamenilor sai, alaturandu-se rasculatilor.

Conform traditiei de-a lungul anilor, cetatea a avut si o tabara asezata pe Dealul Cioilor constituita din rasculati, chiar in imediata apropiere. In anul 1541 in momentul in care Transilvania a devenit finalmente principat autonom, cetatea Soimos a intrat in posesia unui principe minor, numit Ioan Sigismund, aceasta fiind chiar resedinta sa, pe care o impartea cu mama lui, regina Isabela.

Citește și:  Festivitatile inchinate zilei nationale a romanilor

O perioada destul de prolifica si benefica a fost aceea in care in cetate au locuit principele si regina, avand in vedere ca intreaga constructie cunoaste intariri si infrumusetari, realizate in stilul renasterii, iar in cele din urma i s-au adaugat si bastioane externe. In interior, in curte se pot observa chiar si acum cateva profile de piatra care sunt sculptate foarte artistic, ele apartinand apartamentelor princiare ce sunt situate la etaj. Tot din istoria cetatii face parte si ocuparea acesteia de catre turci, in anul 1552, ca urmare a asediilor repetate, urmand ca in anul 1595 sa fie recucerita sub conducerea lui Borbely Gyorgy, acesta fiind capitanul lui Stefan Bathori, ajungand in cele din urma in custodia domnitorilor din zona Ardealului. Cetatea Soimos a constituit si adapostul lui Moise Secuiul, conducator al trupei ce a luptat impotriva ocupatiilor austriece, acesta fiind intruchipat de generalul George Basta.

Cetatea Soimos1

Dar locul cu pricina fiind considerat o asezare nesigura, a fost in cele din urma cedat pentru cetatea Kladovo din Timisoara, facandu-se schimb cu Pasa Bektas. Inainte de prima unire si anume inainte de 1600, cetatea devine bun al lui Mihai Viteazul, iar castrul a fost eliberat in cele din urma de dominatia turceasca, in anul 1688. Stricaciunile sale insa nu au mai fost reparate niciodata, motiv pentru care cetatea are si in prezent acest aspect ciuruit, iar conservarea sa nu a mai fost luata in calcul de catre oamenii specializati. Cand in anul 1788 este parasita, zidurile cetatii s-au transformat in ruine, iar in ultimii ani s-a inceput o consolidare a zidurilor.

Aspectul cetatii

Cetatea Soimos are turnuri in partea de interior, forma sa fiind aproximativ a unui triunghi, acesta este usor accesibil dinspre partea de vest, iar cararea care duce peste santul de aparare, acesta fiind adanc si lat, este intarit de un turn de aparare. Curtea cetatii Soimos este foarte mare, ea avand o suprafata de 35 pe 22 de metri patrati, fiind dominata de catre turnul vechi si de catre turnul portii. Probabil ca unul dintre elementele cele mai remarcabile ale constructiei in sine este balconul, acesta fiind pastrat intact pana in prezent. Privelistea din cetate ofera o perspectiva per ansamblu minunata asupra Defileului Muresului, dar si asupra Campiei Aradului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.