Masina de scris a fost inventata din dorinta oamenilor de a comunica, in scris, mai repede si mai eficient, iar conceptul pe care se bazeaza intregul mecanism este cel al tiparirii literelor in miscare, folosit de catre Johannes Gutenberg, in secolul al XV-lea, in inventarea tiparului. De-a lungul istoriei au fost pastrate descrieri ale primelor astfel de instrumente, care dateaza inca de la inceputul secolului al XVIII-lea. In anul 1714, este emis primul patent pentru mecanismul care semana, intr-o oarecare masura, cu ceea ce, mai tarziu, se va numi masina de scris, pe numele britanicului Henry Mill. Din nefericire, nu au fost pastrate exemplare ale aparatului inventat de Mill si a trebuit sa mai treaca aproape un secol pentru ca ideea sa fie preluata si dusa mai departe.
In 1829, William Austin Burt, originar din Detroit, Michigan, de profesie inginer topograf, este cel care patenteaza o masina de scris,pe care o numeste “Tipograf”. Avea literele aranjate pe un cadru rotativ, un dispozitiv greoi si dificil de utilizat, care presupunea scrierea, intr-un timp indelungat, mai mare decat timpul necesar scrierii de mana. Cadrul era din lemn si, cu ajutorul unei manivele, roata era miscata pana cand litera dorita ajungea in pozitia corecta, apoi se apasa un brat care impingea caracterul dat cu cerneala, pana atingea hartia si se imprima. Burt a perfectionat el insusi acest model si, exersand, a reusit sa scrie la fel de repede ca si de mana. Prietenul sau, John P. Sheldon, editor al Gazetei de Michigan, a obtinut, pentru Burt, drepturile de proprietate si comercializare a inventiei, dar niciodata nu s-a gasit vreun cumparator, fie pentru ca nu era nimeni interesat, fie pentru ca strategia de marketing nu a fost prea reusita.
In urmatorii cativa ani, pentru ca terenul era pregatit, alti inventatori dezvolta aparate similare. In anul 1867, politicianul, scriitorul si tipograful originar din Malwaukee, Wisconsin, Christopher Latham Sholes, cu ajutorul asistentilor sai, Carlos Glidden si Samuel Soule, patenteaza ceea ce avea sa devina prima masina conceputa pentru inlocuirea scrisului de mana. Acesta obtine patentul in numele companiei “Remington & Sons”, din Ilion, New York, specializata in producerea armelor. In 1874, este lansat primul model comercial de masina de scris. Aceasta avea caracteristici care s-au pastrat, ulterior, la toatele modele – un tambur de cauciuc, spatierea dintre randuri, secventa de caractere QWERTY, care este utilizata si astazi si poate fi vazuta si pe tastatura calculatoarelor, in partea stanga. Remington & Sons a obtinut profituri substantiale de pe urma comercializarii acestei masini de scris, vanduta birourilor de corespondenta, avocatilor, scriitorilor, companiilor etc. Celebrul scriitor Mark Twain este primul care a oferit editorului sau, pentru romanul “Aventurile lui Tom Sawyer”, un manuscris dactilografiat.
Pe baza modelului mecanic inventat de Sholes, Thomas Alva Edison, un exceptional inventator american, posesor a peste 1000 de brevete in domeniul electricitatii si in alte domenii (pentru becul cu incandescenta, kinetoscop, fonograf, autoproclamat inventator al telefonului etc.), in anul 1872, inventeaza primul model electric al masinii de scris. Nu a avut insa succesul scontat, abia peste aproximativ o suta de ani masina de scris electrica ajungand sa creasca in popularitate, in anii 1950, fapt care demonstreaza, insa, capacitatea extraordinara a lui Edison de a privi lucrurile in perspectiva si de a fi reusit, in multe privinte, sa isi depaseasca epoca.
Un numar impresionant de inventatori din Europa si din Statele Unite ale Americii au incercat sa imbunatateasca masina de scris, de-a lungul secolului al XIX-lea, dar productia pe scara larga a debutat cu ajutorul pastorului de origine daneza, Rasmus Malling-Hansen, in anul 1870, care a inventat “bila de scris”, un dispozitiv cu o semisfera, in care erau inglobate ciocanelele pentru litere, conectat la un cilindru pe care rula hartia, care urma sa fie impregnata cu textul propriu-zis. Mecanismul a atras atentia imediat, insusi marele filozof german Nietzsche primind drept cadou de Craciun, din partea mamei si a surorii sale, o astfel de masina de scris, care l-a impresionat si de care era foarte mandru.
O crestere exponentiala a productiei a avut loc si pentru masina de scris “Sholes & Glidden”, incepand cu 1873 – 1874. Aceasta masina putea reda doar caractere scrise cu litere mari, asezate sub forma atat de cunoscuta astazi “QWERTY” (prezenta si pe tastatura telefoanelor mobile performante), care are rolul de a facilita scrierea si a creste viteza de dactilografiere. Masina de scris Sholes & Glidden a atras atentia si din punct de vedere estetic, fiind decorata cu elemente florale de o mare finete. Modelul Remington, care i-a succedat, a devenit si mai popular. Masina “Sholes & Glidden” functiona pe principiul tastarii oarbe, ca, de altfel, majoritatea masinilor de scris din acea perioada, in sensul ca cel care tasta literele trebuia sa ridice carcasa care ingloba tastatura, pentru a putea vedea textul scris pana la un anumit moment. Un alt exemplu de masina cu tastare oarba este modelul “Caligraph”, lansat in anii 1880, fiind cea de-a doua masina de scris aparuta pe piata americana. Avantajul adus de aceasta noua masina era dat de posibilitatea folosirii literelor mari, dar si a literelor mici. In 1890, a fost lansat modelul “Smith Premier”.
Tastatura de tip “QWERTY” ajunge sa se impuna ca tastatura universala, desi, in secolul al XIX-lea, nu toate masinile de scris o utilizau. Exceptie facea, de exemplu, celebra “Hammond” (1884), care folosea asa numita tastatura “ideala”, formata dintr-o bucata de cauciuc vulcanizat, sub forma literei C alungite, care imprima, cu ajutorul unei cerneli speciale si a unui ciocanel, literele pe hartie. Aceste piese de cauciuc erau concepute pe categorii, in functie de sirul de caractere folosit, necesitand schimbarea lor cand trebuiau inserate diferite litere. Masina de scris Hammond a fost foarte populara, mult timp mentinandu-se in top, datorita clientilor sai fideli, pana in era electrificarii (cand isi schimba numele in “Varityper”) si pana la aparitia procesoarelor de cuvinte. Foarte cunoscut a fost si modelul “Crandall”, lansat in 1881.
Eforturile de a perfectiona o masina de scris care sa permita celui care tasteaza sa poata vedea, in timp real, si calitatea textului se intensifica la sfarsitul secolului al XIX-lea, cand inventatorii ajung sa dezvolte masini cu text vizibil, ca “Williams” si “Oliver”. Masina de scris“Daugherty Visible”, din anul 1891, este prima produsa in serie, urmata indeaproape de “Underwood”, in anul 1895. Cel mai cunoscut model din categoria “Underwood” a fost cel cu numarul 5, produs intr-un numar urias de exemplare (cateva milioane). Pana la finalul anilor 1920, majoritatea masinilor de scris erau foarte asemanatoare, raportandu-se la acelasi standard – tastatura era de tip Qwerty, imprimarea se facea cu ajutorul unei benzi si a ciocanelelor, iar foaia de hartie era pozitionata in fata celui care tasta literele, pentru a facilita scrierea si corectarea textului.
Prima masina de scris cu memorie, capabila sa stocheze text, apare in anul 1978, fiind dezvoltata, independent, de catre o companie italiana, “Olivetti Company”, si de una japoneza – “Casio Company”.
Inventarea masinii de scris, la nivelul civilizatiei, a accelerat enorm scrierea si productivitatea muncii, in multe domenii (proces care continua si in prezent, sustinut de computere, notebook-uri etc.), iar in secolul trecut, oricat ar parea de neasteptat, a determinat si o schimbare la nivelul structurilor sociale, multe femei gasindu-si un loc de munca legat de dactilografiere.
