COVID-19 – Cum se poate face faţă anxietăţii provocate de pandemia de coronavirus?

COVID-19, virusul care a generat într-un mod atât de neaşteptat şi dramatic pandemia de coronavirus si care a tulburat întreaga planetă şi viaţa cu toate rosturile ei, a provocat, inevitabil, teamă, derută, nelinişte, incertitudine, anxietate. Şi cu cât SARS-CoV-2 continuă să se propage la scară mondială, cu cât numărul cazurilor de persoane infectate se înmulţeşte, creşte şi anxietatea, la nivel individual si colectiv.

Autorităţile medicale fac recomandări, se impun restricţii care să domolească virulenţa virusului, iar oamenii de pretutindeni, în încercarea de a depăşi cu bine un astfel de moment, trăiesc în ritmul şi sub impresia informaţiilor transmise non-stop în mass-media. Într-un astfel de context, numeroase persoane manifestă, în mod firesc, reacţii de stres, de anxietate, de deprimare. 

Stresul este un răspuns psihologic normal în faţa unei situaţii anormale. Face parte integrantă din existenţa noastră, este un fel al organismului de a se adapta la evenimentele negative pe care trebuie să le înfrunte. De regulă, stresul apare şi dispare de la sine, în funcţie de evenimentele prin care trecem.

Deprimarea este o stare pasageră de descurajare şi de tristeţe, care se manifestă în diverse feluri, atât pe plan fizic, cât şi psihologic, iar intensitatea unei astfel de manifestă ri diferă de la o persoană la alta.

Anxietatea, spre deosebire de frică, de exemplu, care este răspunsul la o ameninţare reală şi bine definită, se leagă de un pericol necunoscut, care nu poate fi controlat, care produce confuzie şi derută.

Anxietatea apare atunci când noi credem că un eveniment periculos sau nefericit poate surveni şi pe care îl anticipăm într-o manieră negativă. Percepţia fiecărei persoane în legătură cu un asemenea aspect determină intensitatea anxietăţii. În fapt, mulţi oameni, în fata incertitudinii, au în vedere cel mai rău scenariu.

Cum se creează anxietatea legată de coronavirus (COVID-19)?

COVID-19, spun medicii, în pofida faptului că a tulburat lumea întreagă prin amploarea sa, provoacă simptome uşoare şi medii în cele mai multe dintre situaţii. În aproximativ 80% dintre cazuri, bolnavii s-au vindecat fără a avea nevoie de un tratament special. Cum s-a născut totuşi atâta nelinişte?

Psihologii insistă pe faptul că anumite reacţii psihologice se explică prin pierderea reperelor şi a confortului vieţii obişnuite induse de rata de răspândire a COVID-19, un virus necunoscut, împotriva căruia nu există nici vaccin, nici un tratament care să fi putut fi verificat înainte.

În plus, confruntarea cu alte situaţii neaşteptate – rafturile magazinelor golite rapid, penuria de medicamente, de produse alimentare, de igienizare etc. – determină comportamente de panică generalizată. Oamenii se panichează căci le este frică de contaminare, frică pentru sine, pentru familie, prieteni, pentru ziua de mâine.

Dimensiunea colectivă este, de asemenea, importantă. Într-o astfel de situaţie, precum pandemia de COVID-19, care a impus măsuri restrictive, se creează impresia de pierdere a referinţelor sociale, impresia de anomie, cum spun psihologii, adică dezordine, încălcarea regulilor sau a valorilor sociale de către unii indivizi si tentaţia din partea altora de a-i imita.

Din mass-media, de pe reţelele sociale, din discuţiile cu prietenii, informaţile ajung spre noi din toate părţile. Se produce, inevitabil, o infodemie, altfel spus înmulţirea informaţiilor, uneori distorsionate, confuze, contradictorii, toate generând anxietate.

Semne posibile ale anxietăţii

Reacţii specifice legate de stres, deprimare, anxietate pot să apară la nivel fizic, psihic, emoţional, comportamental.

• La nivel fizic, anxietatea se manifestă prin dureri de cap, nod în gât, probleme gastro-intestinale, senzaţie de sufocare, diminuarea poftei de mâncare, insomnii, senzaţie de oboseală.
• La nivel psihic şi emoţional, caracteristice sunt: neliniştea permanentă, senzaţia de a fi depăşit de situaţie, viziune negativă asupra evenimentelor cotidiene, descurajare, insecuritate, tristeţe, uneori furie.
• Pe plan comportamental – dificultăţi de concentrare, iritabilitate, plâns, interiorizare, dificultăţi în a lua decizii etc.

Cum putem face faţă anxietăţii provocate de pandemia de coronavirus (COVID-19)?

Lupta cu anxietatea, în contextul în care pandemia de coronavirus (COVID-19) a impus izolarea la domiciliu pentru foarte multe persoane, in scopul de a încetini propagarea virusului şi pentru a evita, în felul acesta, ca situaţia să devină şi mai dramatică, se poate duce pe mai multe fronturi. Iată câteva sugestii recomandate de psihologi:

• Conştientizaţi frica, pentru a o înţelege raţional. Teama este o emoţie naturală, ne alertează în caz de pericol, dar nu trebuie să ne paralizeze, ci să ne ajute să luăm deciziile corecte;
• Încercaţi să vă ocupaţi, atât cât este posibil, cu activităţile cotidiene, de rutină, pentru a deturna atenţia de la “vocea interioară” care v-ar întreţine gândurile negre; sunt de preferat activităţile care solicită efort fizic;Ocupaţi-vă cu lucruri care vă fac plăcere şi pentru care niciodată nu aţi avut suficient timp;
• Informaţi-vă din surse sigure, deoarece şi lipsa informaţiilor, ca şi fake news-urile agravează neliniştea şi deruta. Dar nu faceţi acest lucru non stop, ci doar atât cât este nevoie ca să inţelegeţi cum evoluează lucrurile;
• Trebuie, de asemenea, să rămânem atenţi la sentimentele şi reacţiile noastre şi să schimbăm impresii, dar numai cu persoane în care avem încredere;
• Amintiţi-vă strategiile care v-au ajutat în alte împrejurări să depăşiţi o situaţie dificilă;
• Lăsaţi gândurile, sentimentele, emoţiile să iasă la suprafaţă din când în când, acceptând că şi anxietatea face parte din experienţa umană. Confruntarea pe moment cu propriile frici, ne ajută să le îmblânzim pe termen mediu. Se poate realiza acest lucru şi dacă ne vom face obiceiul de a medita câteva minute pe zi, respirând corect şi alungând din minte tot ceea ce ne deprimă;
• O alimentaţie sănătoasă şi diferite alte metode care să ne întărească sistemul imunitar pot fi de folos pentru sănătate şi pentru echilibrul emoţional.

  

În aceste timpuri dificile, când lumea este îngenuncheată în lupta cu pandemia de coronavirus (COVID-19), să ne amintim că, în general, oamenii au tendinţa de a exagera pericolele asociate unei ameninţări pe care nu ştiu încă în ce fel să o învingă.

Pe de altă parte, încercând să punem în practică recomandările psihologilor, ne vom învinge fricile, angoasele, anxietăţile, pentru a putea avea grijă de noi şi de cei dragi, pentru a ne conserva şi dezvolta resursele interioare de care avem nevoie pentru ca viaţa să-şi reintre în matcă.

Evident că fiecare dintre noi trebuie să ia foarte în serios acest eveniment dramatic, venit pe neaşteptate peste vieţile noastre, şi să respectăm toate regulile şi restricţiile. Faptul că, pentru prima dată în istorie, trăim o pandemie (COVID-19) în timp real este, desigur, terifiant.

Dar să nu uităm de veştile bune – virusul a fost identificat încă din luna ianuarie 2020, frecvenţa mutaţiilor virusului nu este foarte ridicată, în China situaţia se ameliorează cu fiecare zi (graţie măsurilor drastice), în 80% din cazuri boala nu provoacă niciun simptom sau se manifestă în forme uşoare şi medii, vindecabile, în 14% dintre cazuri se poate ajunge la pneumonie severă, dar diverse scheme de tratament dau rezultat bun, oamenii se vindecă, soluţiile dezinfectante distrug virusul (COVID-19), există deja prototipuri de vaccin.