Crăciun cu cărţi pare o idee insolită, oricum în afara modelelor de gândire şi a comportamentelor impuse de diversele tradiţii sau de societatea contemporană, când semnificaţia acestei sărbători se disipează, cu fiecare an, în vâltoarea profanului, cu aparenţe sclipitoare şi tentante, tot mai îndepărtate de bucuria autentică şi simplă a vremurilor de altădată.

Fiecare om are libertatea de a alege sensul pe care vrea să-l confere sărbătorilor, în funcţie de reperele sale, ale colectivităţii din care face parte, fie că este vorba de religie sau de convingeri, mituri, credinţe etc. Trăim, conştientizând sau nu acest fapt, în interiorul unor arhetipuri, mai vechi sau mai noi, ne supunem repetabilităţii unor gesturi şi acţiuni făcute în virtutea obişnuinţei.

Sarbatoarea Craciunului
Sarbatoarea Craciunului

La noi, la români, Crăciunul şi Sărbătorile de Anul Nou vin (încă mai vin) cu ritualuri în care reiterăm vremurile vechi – postul, curăţenia casei, împodobirea bradului, mersul la biserică, masa în familie, colindele, bucatele tradiţionale, peste care s-au suprapus, tot mai evident, branduri occidentale, cu toată încărcătura lor mercantilă – târguri, promoţii, podoabe sofisticate, reduceri, campanii publicitare, febra cumpărăturilor etc.

Dar un Crăciun cu cărţi, aşa ca în îndepărtatele ţinuturi nordice? Această frumoasă tradiţie din “Ţara elfilor”, din “Ţara focului şi a gheţii”, cum este numită Islanda, este prea puţin cunoscută probabil sau, poate, asupra unui astfel de obicei, care cere tocmai o abandonare a profanului, în favoarea dimensiunii noastre spirituale, oamenii nu mai au “timp” să zăbovească. Poate că, în “Marele Nord”, timpul, nopţile de iarnă au alte dimensiuni, poate un Crăciun cu cărţi, parte a “miracolului islandez”, este cel mai frumos şi mai simplu mod ca fiecare să-şi cunoască şi (re)cunoască fiinţa profundă – un gest valabil pentru fiecare dintre noi, indiferent de religie şi de obiceiuri.

Crăciun cu cărţi în ţara elfilor – parte a “miracolului islandez”

Craciun cu carti in tara elfilor. Miracolul islandez
Craciun cu carti in tara elfilor. Miracolul islandez

Islanda este o ţară insulară, nordică, situată la limita dintre Oceanul Atlantic şi Oceanul Arctic, insula principală aflându-se lângă Cercul Polar de Nord, la sud de acesta, mai aproape de Europa decât de America de Nord, motiv pentru care ţara este considerată ca făcând parte din Europa. Islanda are o suprafaţă de 103 000 kilometri pătraţi şi este a doua insulă ca mărime din Europa (după Marea Britanie) şi a 18-a din lume. Are o populaţie de 330 000 de locuitori (cam cât populaţia din Cluj-Napoca, de exemplu) şi o densitate de 3,1 locuitori/kilometru pătrat. Două treimi din populaţia ţării trăieşte în Reykjavik, capitala Islandei.

Islandezii de astăzi sunt urmaşii călugărilor celţi care au trăit pe insulă şi ai coloniştilor scandinavi, care au ajuns în acest loc începând cu secolul al IX-lea e.n. A fost, pe rând, provincie norvegiană, apoi provincie daneză, proclamându-şi independenţa în 1918, iar din 1944, este Republica Islanda. Este una dintre cele mai vechi democraţii din lume, Parlamentul islandez având o istorie de o mie de ani.

Limba islandeză, foarte asemănătoare cu norvegiana, suedeza şi daneza, este o limbă germanică, avand rădăcinile în indo-europeană şi cu particularităţi legate de influenţa wikingilor. În prezent, toţi islandezii, pe lângă limba maternă, vorbesc şi engleza, limbă obligatorie în şcoli încăpând cu vârsta de 11 ani.

Islanda
Islanda

Există multe motive pentru care, în epoca actuală, se vorbeşte de “miracolul islandez”, iar o parte a acestui “miracol” se explică prin moştenirea culturală a islandezilor, prin felul în care au traversat istoria, păstrându-şi tradiţiile, consolidându-şi condiţia de oameni liberi, demni, luminoşi şi echilibraţi, iar obiceiul de a petrece un Crăciun cu cărţi derivă din mentalitatea acestui popor, din respectul pentru spiritualitatea lor. Nu întâmplător islandezii sunt consideraţi a fi unii dintre cei mai fericiţi oameni din lume.

Trecerea la creştinism a islandezilor s-a petrecut în jurul anului 1000, iar Sărbătoarea Crăciunului, astăzi “Crăciun cu cărţi”, s-a suprapus pe vechi tradiţii precreştine, cum s-a întâmplat, de altfel, şi la noi, data Naşterii Domnului Iisus Hristos fiind celebrată la data de 25 decembrie, dată la care romanii, în antichitate, sărbătoreau “Dies natales Solis Invicti” (Ziua Soarelui Neînvins), şi această sărbătoare înlocuind o alta şi mai veche, dedicată zeului Mitrhra (la persani, Zeul Luminii), născut în preajma Solstiţiului de iarnă.

În Islanda, Sărbătoarea Crăciunului se numeşte “Jol”/”Joladagur” şi este rezultatul unei contopiri a valenţelor sărbătorii creştine cu tradiţiile islandeze legate de celebrarea solstiţiului de iarnă şi a fiinţelor mitologice cu puteri supranaturale – elfi, troli (spirite/gnomi care trăiesc în adâncurile Pământului, păzindu-i comorile, în munţi sau păduri) şi alte întruchipări ale forţelor naturii.

Crăciun cu cărţi în ţara elfilor
Crăciun cu cărţi în ţara elfilor

Elfii sunt creaturi supranaturale, antropomorfe (adică păstrează caracteristici umane, indiferent de chipul sub care se manifestă), specifice mitologiei nordice, cu rădăcini adânci în tradiţiile celţilor, motiv pentru care, nu întâmplător, Islanda este numită şi “Ţara elfilor”.

Se credea despre aceste semi-divinităţi asociate cultului strămoşilor, fertilităţii, energiei universului, locuind în în cer, în ape, pe Pământ, că mediază între lumea viilor şi cea a morţilor. Elfii sunt buni, inteligenţi şi numai o mare supărare sau o rană gravă ar fi putut face un elf să dispară. De simbolismul pozitiv al acestor fiinţe magice se leagă popularitatea şi supravieţuirea tradiţiilor despre elfi până astăzi. În Islanda, în prezent, funcţionează şi o Academie în cadrul căreia cursurile sunt consacrate exclusiv cunoaşterii acestor creaturi. Peste 8000 de persoane, în ultimii 20 de ani, au absolvit astfel de cursuri. Pe diplomele de absolvire se precizează specializarea: “Cercetări asupra elfilor şi a altor fiinţe invizibile”.

Opţiunea pentru un Crăciun cu cărţi, la islandezi, este şi reflexul preţuirii, de către localnici, a extraordinarei lor literaturi medievale, reprezentată de Saga Islandezilor (Íslendinga sögur) creaţii epice, de mari dimensiuni despre eroi, despre prietenie şi dragoste, despre credinţă şi fiinţe miraculoase.

“Jolabokaflod” (“Potopul de Crăciun”) – “Potopul” cu cărţi, în Islanda

Jolabokaflod, Craciun cu carti
Jolabokaflod, Craciun cu carti

Sărbătorii Naşterii Domnului îi este dedicată, în Islanda, perioada cuprinsă între 12 decembrie şi 6 ianuarie. 13 Moşi Crăciuni, potrivit tradiţiei, numiţi Jolasveinar (de la “Joladagur” – Crăciun) aduc cadouri copiilor (celor care nu sunt cuminţi, un cartof stricat, echivalentul “nuieluşei”), până în seara de Ajun, când familiile se strâng în jurul bradului, îşi spun “Gleileg jol gott og fars!” (La mulţi ani!), îşi oferă cadouri şi se bucură de bucatele tradiţionale.

Citește și:  Cel mai lung fluviu din lume - Mai mult de 300 milioane de oameni depind de Nil

Un obicei deosebit de frumos, inedit, de care islandezii sunt foarte mândri, este acela de a se oferi, în seara de Ajun, cărţi – un Crăciun cu cărţi – parte integrantă a unui adevărat fenomen numit “Jolabokaflod” (“Potopul de Crăciun” – “Potop” cu cărţi), iar seara să fie petrecută acasă, în linişte, fiecare citind şi bucurându-se de cartea pe care a primit-o.

Începând cu luna septembrie, inclusiv în zilele care preced Crăciunul, fiecare casă primeşte, în cutia poştală, un catalog gratuit (Bokatidindi), cu cărţi nou apărute. În ritualul pregătirii Sărbătorii de Crăciun, obligatoriu intră şi parcurgerea scrupuloasă a acestui catalog faimos, astfel încât fiecare să aleagă cea mai potrivită carte pentru a o dărui.

Crăciun cu cărţi în ţara elfilor. Miracolul islandez şi o frumoasă tradiţie de sărbători
Crăciun cu cărţi în ţara elfilor. Miracolul islandez şi o frumoasă tradiţie de sărbători

De altfel, Islanda este ţara cu cele mai multe librării (raportate la numărul de locuitori), ţara în care nu există analfabeţi, ţara cu cele mai multe cărţi publicate, cu cele mai multe cărţi citite, pe cap de locuitor şi, de asemenea, ţara în care unul din zece locuitori este scriitor, după cum se afirmă într-un articol din BBC News.

Într-un singur an, peste 70% dintre locuitori împrumută cărţi de la bibliotecă. La edituri, tirajul mediu al unei cărţi este de cel puţin o mie de exemplare, ceea ce, raportat la numărul de locuitori, înseamnă cam cât un milion în SUA, iar în perioada sărbătorilor de iarnă, librăriile îşi prelungesc programul pentru a face faţă solicitărilor şi încasează cam 60% din veniturile anuale, pentru că oamenii nu concep altfel bucuria sfârşitului de an decât cu un Crăciun cu cărţi.

Islandezii, la orice vârstă, chiar fără veleităţi de mari scriitori, se bucură nespus să scrie şi să publice ceea ce scriu – eseuri, romane în stilul “realismului magic”, poezii, memorii. Părinţii, de exemplu, obişnuiesc să aştearnă pe hârtie si să tipărească poveştile pe care le spun copiilor şi să le dăruiască aceste cărţi. Un proverb islandez spune că jumătate dintre locuitorii ţării scriu cărţi pentru cealaltă jumătate.

Jolabokaflod, Crăciun cu cărţi în ţara elfilor
Jolabokaflod, Crăciun cu cărţi în ţara elfilor

Iar într-o perioadă în care, în întreaga lume, atenţia se îndreaptă spre bibliotecile digitale (sau se îndepărtează de cărţi), islandezii preferă cărţile tipărite, pe care să le citească, să le recitească şi să le împrumute prietenilor. Iar a oferi o carte este considerat cel mai frumos gest. În lungile nopţi de iarnă, în Marele Nord, lectura transfigurează realitatea şi fiecare islandez se simte oarecum poet, mărturisea o prestigioasă traducătoare islandeză. În plus, islandezii au un deosebit respect şi pentru limba pe care o vorbesc.

În 2012, capitala Reykjavik a fost declarată “Oraşul literaturii”, de către Unesco, pentru “Istoria sa extraordinară şi pentru moştenirea inestimabilă în materie de literatură medievală”. În 1955, scriitorului Halldor Laxness i-a fost acordat Premiul Nobel pentru literatură.

Miracolul islandez – Crăciun cu cărţi şi un popor inconfundabil

Crăciun cu cărţi în ţara elfilor. Miracolul islandez şi o frumoasă tradiţie de sărbători
Crăciun cu cărţi în ţara elfilor. Miracolul islandez şi o frumoasă tradiţie de sărbători

Nu numai pentru un Crăciun cu cărţi, dar şi pentru viaţa cea de toate zilele, Islanda creează literatură şi traduce marea literatură a lumii mai mult decât în orice altă ţară. Dintre scriitorii islandezi contemporani, de renume internaţional, foarte cunoscuţi sunt, de exemplu, Arnaldur Indriðason şi Vilborg Yrsa Sigurðardóttir. Dar Islanda este o ţară inconfundabilă, atipică şi prin alte aspecte:

  • Islandei i se spune “Ţara gheţii şi a focului” pentru că, pe insulele care o formează, există şi gheţari, şi vulcani (are cei mai mulţi vulcani de pe planetă, iar cel mai spectaculos se numeşte Eyjafjallajokull) şi gheizere (izvoare cu apă fierbinte, de origine vulcanică, ce ţâşnesc cu intermitenţe, ca nişte fântâni arteziene, răspândind nori de aburi). Laguna Albastră, o piscină naturală, din apropierea capitalei, a devenit una dintre cele mai mari atracţii turistice ale insulei, pe care islandezii ştiu să o valorifice din plin.
  • Capitala, Reykjavik, este cea mai nordică din lume şi aici locuiesc peste 60% dintre islandezi.
  • Islandezii, de la oamenii simpli, la cei din administraţie şi parlament, sunt foarte corecţi, cinstiţi şi demni, aici funcţionează una dintre cele mai vechi democraţii din lume. În perioada crizei din 2008, de exemplu, care a atins toate ţările europene, toate măsurile luate au venit în sprijinul oamenilor, iar filialele băncilor străine care s-au făcut vinovate de criza financiară au fost lăsate să falimenteze.
  • Islanda este şi prima ţară din lume în care o femeie a fost aleasă Preşedinte al Republicii, în mod democratic – Vigdis Finnbogadottir (a fost preşedinte între 1980 şi 1996).
  • 85% dintre nevoile energetice ale ţării provin din surse regenerabile – hidroenergie şi energie geotermală.
  • Un sfert dintre speciile de balene cunoscute pe glob trăiesc în apele limpezi din jurul insulei. Localitatea Husavik este cunoscută drept “Capiatala mondială a observării balenelor”.

Sărbătoarea Naşterii Domnului este aproape. Evident, fiecare popor poartă în subconştientul colectiv o anume predispoziţie în ceea ce priveşte manifestarea convingerilor, a sentimentelor, a atitudinilor faţă de sărbători şi de tradiţii. În mod similar, la nivel individual, ne exprimăm bucuria în mod diferit, înţelegem diferit spiritul sărbătorilor, dar dincolo de ceea ce ne este specific sau de diferenţe, poate unii dintre noi vor rezona cu frumoasa tradiţie islandeză şi vor oferi, în dar, o carte sau vor alege, în aceste seri de iarnă care încheie încă un an, să se bucure de plăcerea lecturii, ca în nopţile copilăriei cu poveşti la gura sobei.

Un Crăciun cu cărţi, în care să visăm şi la îndepărtatele şi misterioasele ţinuturi nordice ale Islandei, cu elfi, spiriduşi şi Moşi Crăciuni, şi să fim fericiţi, să descoperim, (re)descoperim bucuriile simple. Cu siguranţă, cărţile/Crăciunul cu cărţi reprezintă unul dintre secretele pentru care islandezii sunt consideraţi cei mai fericiţi oameni din lume.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.