Craciunul este cu siguranta cea mai iubita sarbatoare nu numai de romani, ci si de oamenii de pretutindeni, deoarece este intr-adevar sarbatoarea cadourilor, sarbatoarea marinimiei, a descoperirii bunatatii din oameni si asa mai departe. Copiii adora aceasta sarbatoare mai ales daca este incununata cu zapada si absolut nimic nu le poate strica zambetele cristaline si sincere de pe fata cand mai construiesc si cate-un om de zapada pe care il redreseaza zilnic in curte sau in fata blocului ca sa-l pastreze pana la sfarsitul iernii. Evident, Craciunul este sarbatoarea cea mai vesela si poate si cea mai iubita, mai ales de micuti, fiind asociata cu iarna, o sarbatoare care umple de bucurie orice casa. In prezent se observa din ce in ce mai mult occidentalizarea acesteia si la romani care incep tot mai din timp sa achizitioneze cadouri si podoabe pentru casa, pierzand in farmecul adevarat pana la sarbatoarea propriu-zisa.

Legendele Craciunului

Odata cu inceperea misiunii apostolilor pentru noua evanghelizare, Craciunul a inceput sa fie sarbatorit si de catre crestinii ortodocsi la data de 25 decembrie, mai exact odata cu secolul al IV-lea in Vest si al V-lea in Est. Initial crestinii sarbatoreau nasterea Mantuitorului Iisus Hristos la data de 6 ianuarie, pentru prima data fiind sarbatorita in anul 336 dupa Hristos, in Roma, insa in partea de est aceasta era sarbatorita tot la 6 ianuarie, numita Boboteaza. Noaptea dintre 24 si 25 Decembrie este Noaptea Ajunului de Craciun in care se impodobeste pomul de Craciun la care trebuie sa fie aduse daruri. Totodata noaptea de 24 Decembrie simbolizeaza si nasterea Mantuitorului Iisus Hristos. Aceasta sarbatoare este preferata copiilor, deoarece ei, pana la o anumita varsta, inca mai poarta in suflete fantezia lui Mos Craciun, crezandu-l real. Insa acest obicei al impodobirii pomului cu ocazia Craciunului nu a fost dintotdeauna o datina romaneasca. Acest obicei a fost preluat de catre romani de la popoarele germanice, de la care a pornit o adevarata traditie raspandita la nivel european, iar dupa Primul Razboi Mondial chiar in toata lumea. Acum, printre podoabele bradului de Craciun se folosesc foarte mult si bomboanele specifice, globurile si ghirlandele iar varful este mai mereu acoperit cu o stea, simbol al stelei care l-a calauzit pe Iisus in noaptea nasterii.

foto: quotationsfreak.wordpress.com
foto: quotationsfreak.wordpress.com

Mos Craciun, in care micutii cred cu atata pathos este de fapt versiunea mai noua a Sfantului Nicolae, care a aparut practic prin secolul I, ca imagine a celui care imparte cadouri tuturor. Initial a fost numit Sinterklaas, in olandeza insemnand Sfantul Nicolae, dar in urma interactiunii cu populatiile americane si englezesti termenul s-a schimbat in Santa Claus care a luat astfel infatisarea lui Mos Craciun, cel gras cu barba lunga si alba, costumatie rosie si care are la Polul Nord un imperiu in care construieste jucarii, impreuna cu spiridusii si pe care ulterior le duce copiilor cu renii, lasandu-se pe hornul casei. Mos Craciun a generat intregi legende, care atunci cand sunt descoperite a fi neadevarate duce la desacralizarea mitului si astfel o mica dezamagire in randul micutilor care devin adolescenti. Traditia cadourilor din noaptea de Craciun se considera ca vine de la Marthin Luther, care a venit cu ideea de a imparti daruri in familie in semn de bucurie pentru sarbatoarea nasterii Domnului, care a avut de fapt ca si scop apropierea copiilor si starnirea interesului lor pentru Hristos ce urma sa aiba ca si consecinta indepartarea fata de obiceiul catolic de impartire a cadourilor lui Nikolaus. Mai este inca o legenda in ceea ce priveste impodobirea bradului de Craciun care spune ca Marthin Luther a vazut intr-o seara cerul instelat si a ramas placut surprins de acesta si dorind sa reproduca imaginea in ochii familiei sale, aflandu-se insa in imposibilitatea de a face acest lucru, taie un brad de afara si il pune in casa impodobindu-l cu lumanari, legenda care este de fapt originea bradului de Craciun cu luminite.

Citește și:  Craciunul ca brand - o realitate care nu poate fi ignorata

Traditia la romani

Pe langa traditiile impodobirii pomului si a cadourilor de Craciun, la romani au fost dezvoltate cu timpul si alte traditii, care implica nu in ultimul rand mancarea. Se taie porcul in Ajun si se pregatesc preparate specific romanesti printre care carnati, caltabos si alte preparate din carne, iar la mare cerere sunt si traditionalele sarmalute. La romani Craciunul este mai mult o sarbatoare a mancarii decat o sarbatoare a seninatatii si a impacarii cu sine si este arhicunoscut faptul ca lumea intra in totala panica in preajma Ajunului deoarece sunt in cautarea ultimelor cadouri si umbla pentru achizitionarea produselor de pe ultima suta de metri pentru aranjamente culinare. Datina la romani este ca aceasta sarbatoare sa se petreaca in familie, sa se imparta cadouri in jurul mesei de Craciun, sau unii prefera sa le lase la baza bradului cu un biletel si fiecare sa isi aleaga pachetul destinat, insa odata cu europenizarea au intervenit si excursiile de Craciun, deci membrii unei familii se duc care incotro gasesc oferte pentru excursii exotice sau mai traditionale, in functie de mofturi.

foto: orapovesteicaie.blogspot.com
foto: orapovesteicaie.blogspot.com
Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.