Poate că unora dintre cititorii noștri li se va părea excesivă insistența asupra enunțurilor din titlu. Trebuie să constatăm, însă, nu numai pentru că suntem într-o perioadă în care subiectul „alegerilor” este dezbătut intens, dar site-uri care furnizează zilnic informații din acest domeniu, iar știrile sunt preluate de televiziuni și oferite cu insistență publicului larg, afișează, fără nicio problemă (de multă vreme), titluri de felul: „Alegeri electorale parlamentare” (o știre din 2013, de exemplu), pe ziare.com/articole/alegeri+electorale+parlamentare+prezidențiale.
Evident că structura alegeri electorale este un pleonasm, în stilul personajelor lui Caragiale. Cuvântul electoral este un neologism, un împrumut din limba franceză, care înseamnă privitor la alegeri, în vederea alegerilor, propriu alegerilor, de aceea asocierea cu substantivul alegeri este total inadecvată.
Ne-am putea gândi că nimănui nu i-ar putea trece prin cap să spună alegeri în vederea alegerilor, dar iată că unii ziariști (care ar trebui să fie un model în privința utilizării corecte a limbii) și chiar și politicieni plini de « zel » sunt primii care maltratează limba română. Iar posibilitatea ca un text oficial să fie luat drept literă de lege și în privința corectitudinii limbii, de către mulți cititori, este foarte mare și ar fi și firească, dacă astfel de texte nu ar fi, adeseori, înțesate de greșeli de exprimare.
Prin urmare, vom spune corect, de exemplu: Vor începe campaniile electorale/ Este perioada alegerilor parlamentare/prezidențiale etc.
În contextul politic, este esențial să facem diferența între alegeri electorale și campanii electorale. Alegeri electorale se referă la procesul prin care cetățenii își exprimă votul pentru alegerea reprezentanților lor, în timp ce campanii electorale descriu perioada de promovare a candidaților înainte de vot. Utilizarea corectă a acestor termeni reflectă o înțelegere adecvată a proceselor politice și crește claritatea comunicării.
Pentru a extinde înțelegerea conceptelor legate de exprimarea corectă și pentru a evita greșelile comune în limba română, vă recomandăm să citiți cum este corect: niciun sau nici un. Acest articol oferă insight-uri valoroase asupra utilizării adecvate a negațiilor și altor aspecte gramaticale, esențiale pentru articularea corectă a ideilor, mai ales în contexte formale sau academice.
