Toată lumea cunoaşte instrumentul muzical cu coarde , care emite sunete prin ciupire sau lovire cu degetele (DEX), dar când este vorba de a-l denumi, cele două variante – chitară/ghitară – sunt aproape la fel de întrebuinţate. Prezenţa lor, în limba română, se explică, pe de o parte, prin influenţa greacă, latină şi italiană (gr. kitara, lat. cithara/cithera, it. chitarra), iar, pe de altă parte, prin influenţa franceză şi spaniola (fr. guitare, sp. guitarra). La originea tuturor acestor forme pare a se afla cuvântul sanscrit « sangita » (muzica), căruia i s-a adăugat particula tar (de origine persană), care înseamnă « coardă ». Maurii (populaţie din nordul Africii) sunt cei care au adus acest instrument în Europa (în Spania), prin secolul al X-lea.

Pe teritoriul românesc, prezenta instrumentului cu coarde este atestată de mult timp, fiind denumit ceteră sau ţiteră (din lat. cithara), cu sensul de vioară (termenul vioara având însă ca etimon latinescul viola).

Citește și:  Grădina Hesperidelor – sensul şi originea expresiei

Răspunsul la întrebarea din titlul articolului ni-l oferă DOOM-ul (Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române), care consemnează ca singura formă corectă a acestui cuvânt varianta chitară.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.