Întrebarea din titlul articolului – Cum este corect – politician sau politruc? – vizează, evident, un răspuns de natura lingvistică şi nu unul care să analizeze profilul moral şi performanţele celor care sunt implicaţi în viaţa politică românească.

Termenul politruc a (re)intrat, brusc, în atenţia mass-media, dar şi în conversaţia cotidiană, de când, în actuala campanie pentru prezidenţiale, unul dintre candidaţi, într-un mod nefericit, a afirmat, cu toată seriozitatea şi convingerea, despre sine, că “este un politruc care vrea să candideze la Preşedinţia României”.

Dacă sensul cuvântului politician este cunoscut de toată lumea –  om politic; persoană care face politică (în interes personal, de grup etc.); persoană care deţine un rol important în politică (DEX) – despre celălalt se pare că sunt necesare câteva precizări. Politruc (din rus. politruk), care, iniţial, avea sensul instructor, îndrumător politic în armata sovietică, astăzi, are doar un înţeles peiorativ (depreciativ, defavorabil), pentru că înseamnă persoană care face din politică un mijloc demagogic şi abil  pentru realizarea intereselor personale, afacerist politic. Este greu de crezut că un politician, chiar dacă este politruc, ar spune despre sine vreodată aşa ceva, cu excepţia situaţiei în care nu cunoaşte semnificaţia cuvântului.

Citește și:  Cum este corect – elocvent sau elogvent?

Cu siguranţă, cel puţin în următoarele două săptămâni, cât mai durează campania pentru prezidenţiale, niciunul dintre aspirantii la inalta functie in stat nu va mai face o astfel de afirmaţie (că este politruc), eventual alegătorii pot considera că anumiţi (sau poate mulţi!) politicieni nu sunt decât nişte politruci. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.