Diverse aspecte referitoare la ortografia verbului a fi, precum scrierea formelor de imperativ (Fii cuminte !/ Nu fi supărat !) au mai fost abordate în alte articole. Recapitulând, trebuie subliniat că a fi se scrie cu un singur –i, la următoarele moduri şi timpuri :Cum este corect - v-a fi sau va fi

  • La infinitiv prezent (formă de dicţionar) şi perfect – a fi, a fi fost ;
  • La modul imperativ, forma negativă, persoana a doua singular – Nu fi obraznic !
  • La modul indicativ, timpul viitor – eu voi fi, tu vei fi etc./ eu voi fi fost, tu vei fi fost etc.
  • La modul conditional-optativ, prezent şi perfect – eu aş fi, tu ai fi, el ar fi etc./ eu aş fi fost, tu ai fi fost etc.
  • La modul conjunctiv perfect, cu formă invariabila pentru toate persoanele – eu să fi fost, tu să fi fost, el să fi fost etc.

Verbul a fi se scrie cu doi –i la următoarele moduri şi timpuri :

  • La imperativ, persoana a doua, singular, forma afirmativa – Fii liniştit!
  • La modul conjunctiv prezent, persoana a doua, singular: tu să fii atent;
  • La modul gerunziu – fiind, nefiind, nemaifiind ;

În privinţa formelor din titlul articolului – v-a fi sau va fi –  trebuie reţinut că singura corectă este va fi (fără cratimă), formă pentru modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a, numărul singular : El va fi acolo la timpul potrivit/ Maine va fi soare/ Ea va fi printre primii în privinţa învăţăturii etc. În astfel de structuri, va este verbul auxiliar al timpului viitor, urmat de forma de infinitiv a verbului (a) fi. Apariţia unei forme greşite, ca cea cu cratimă, surprinzător de frecventă (după cum se poate constata şi numai la o simplă căutare pe internet), se explică, probabil, prin faptul că se pronunţă identic cu o altă structură, de felul v-a spus (adevărul)/ v-a adus (cărţile) etc., dar în care este vorba de pronunţarea într-o singură silabă a două părţi de vorbire diferite – pronumele personal, de persoana a doua, plural, forma neaccentuata v- şi a verbului auxiliar al perfectului compus, persoana a III-a, singular – a (spus, adus etc.). În astfel de situaţii, cratima indica tocmai existenţa a două cuvinte alăturate, cu valoare morfologică diferită, care se rostesc împreună, dar nu se pot scrie în acelaşi cuvânt.

1 COMENTARIU

  1. Sunt lucruri prea simple pentru a se mai insista asupra lor. Ma astept sa se vina cu probleme complexe de gramatica si ortografie. Bunaoara, cum e corect: “Nici Ionel, nici Maria n-a raspuns fara greseala” sau “Nici Ionel, nici Maria n-au raspuns fara greseala”? De ce literatura de specialitate recomanda fie prima varianta, fie a doua?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.