Stiati ca…
- Aceste rozatoare dragute amintesc de veveritele comune, insa au corpul mai greoi, indesat si traiesc in preriile din America de Nord. Ca aspect se situeaza intre popandaii zvelti si marmotele greoaie.
- Au fost denumiti cainii-preriilor de vanatorii de blanuri canadieni cu multi ani in urma datorita glasului lor latrator. In limba greaca cuvantul ,,cynomys” inseamna ,,sorecar”. Ei scot sunete puternice, mai ales cand sunt in pericol pentru a se avertiza intre ei.
- Exista o specie mai mare Cynomys ludovicianus sau cainele de prerie cu coada neagra care are lungimea corpului de 34-40 cm si apartine familiei veveritelor insa nu arata deloc ca acestea, are corpul solid, capul rotund, ochii mari cu irisul de culoare neagra, urechile mici, rotunjite si picioarele scurte. Coada are lungimea de 5-7 cm si greutatea corpului este de 1,4-1,8 kg. Femelele sunt intotdeauna mai mici dacat masculii.
- Aceste specii traiesc in campiile deschise, in zonele cu soluri nisipoase si pasuni joase cu un frumos covor de ierburi, din Canada si pana in nordul Mexicului.
- Traiesc in colonii foarte mari, in vizuini ca niste orase subterane pe o zona ce se intinde pe sute de hectare, chiar pana la 3 km. Fiecare colonie este impartita in mai multe familii din care fac parte 1-2 masculi, 3-5 femele si un numar de 6 pana la cel mult 30 de pui. Sunt foarte sociabili intre ei in cadrul familiei, dar si in cadrul coloniei.
- Membrii fiecarei familii de caini de prerie au un anumit ritual prin care se recunosc intre ei, cand se intalnesc se ,,saruta” si se imbratiseaza, isi ating nasul, incisivii sau partile laterale ale capului. De asemenea sunt foarte afectuosi unul cu altul, deseori isi curata blana reciproc, isi impart hrana sau costruiesc noi camere impreuna pentru a mari galeria.
- In galerii cainii de prerie isi pun paznici la intrare care protejeaza si anunta ceilalti membri din colonie in caz de pericol, scot sunete de alarma care ii indeamna pe toti sa se ascunda in vizuini sau sa se pregateasca de lupta.
- Cea mai mare galerie care a fost descoperita in Texas, se intindea pe 65000 km² cuprindea un sistem complex de tuneluri subterane care erau conectate intre ele si era formata din 400 milioane de animale.
- Hrana acestor rozatoare este formata din plante, seminte, ierburi, lastari de arbusti, fructe, dar si insecte, oua sau mici nevertebrate. Sunt animale diurne, iai cauta hrana mai ales dimineata in orele racoroase ale zilei si sunt active tot anul.
- 32 de caini de prerie pot manca intr-o zi mai mult decat o oaie.
- 256 de caini de prerie ajung sa manance aceeasi cantitate de hrana vegetala ca o vaca.
- Toamna cainii de prerie acumuleaza un strat de grasime pentru a putea supravietui in lunile reci de iarna. De obicei iarna stau in vizuina, nu hiberneaza doar stau intr-o stare de somn de cateva zile, insa in iernile blande ies la suprafata si sunt bucurosi de orice planta pe care o gasesc.
- In conditii de salbaticie durata de viata la masculi este de 5 ani, iar la femele mai mare, de aproximativ 8 ani.
- Exemplarele tinere ajung la maturitatea sexuala la varsta de 2 ani.
- Perioada de reproducere are loc doar din luna februarie pana in martie, o singura data intr-un an, dar deseori poate varia si in functie de altitudine. Masculii sunt poligami, femelele sunt receptive sexual o singura zi pe an.
- Femela are o perioada de gestatie de 34-37 de zile si naste unul pana la 6 pui care la inceput sunt orbi, golasi si neajutorati. Acestia se dezvolta destul de repede si la numai 5-6 saptamani sunt intarcati de femela si ies afara din galerie. Puii sunt alaptati si ingrijiti atat de mama lor cat si de alte femele din clanul respectiv.
- Exista o specie mai mica numita cainele de prerie cu coada alba (Cynomys leucurus) care populeaza regiunile muntoase din America de Nord, la altitudini de 1500-3000 m. Au lungimea corpului de 34 cm si greutatea variabila intre 0,675-1,7 kg.
- Cercetatorii au ajuns la concluzia ca aceste mici rozatoare sunt capabile sa scoata nu mai putin de 100 de cuvinte. Ei considera cainii de prerie ca ar avea un limbaj extrem de complex, pot scoate multe apeluri diferite – latraturi, maraieturi, scheunaturi, suieraturi, ciripituri etc. Sunetele de pericol sunt chiar clare ca un ciripit insotit de un suierat.