Limbajul este unul dintre cele mai bune indicii ale schimbărilor care au loc într-o societate. Cuvinte care, în trecut, erau folosite aproape exclusiv în familie sau în cabinetele medicale apar astăzi în presă, în cărți, în conversații obișnuite și pe internet. Unele expresii își păstrează sensul, altele capătă înțelesuri noi, iar termenii împrumutați din limbi străine ajung să fie utilizați alături de cei tradiționali.
Un exemplu interesant îl reprezintă vocabularul legat de intimitate și de viața personală. În funcție de generație, educație și mediul cultural, oamenii pot folosi cuvinte foarte diferite pentru a descrie realități asemănătoare. Expresii precum „viață conjugală”, „relații intime”, „sexualitate”, „sănătate sexuală” sau mai recentul „sexual wellness” aparțin unor registre diferite ale limbii, fiecare având propria semnificație și propriul context de utilizare.
Aceste schimbări nu înseamnă că un vocabular îl înlocuiește complet pe altul. Termenii vechi continuă să existe, uneori chiar în paralel cu expresiile noi.
Intimitatea și limbajul discreției
Cuvântul „intim” provine din latinescul „intimus”, cu sensul de „cel mai dinăuntru”, „lăuntric”, și a intrat în limba română și prin influența francezei. Potrivit dicționarelor, acesta poate desemna ceea ce este personal, profund, apropiat sau aparține vieții particulare a unei persoane.
Prin urmare, intimitatea nu se referă exclusiv la relațiile dintre parteneri. Putem vorbi despre o conversație intimă, un prieten intim, o atmosferă intimă sau despre gândurile cele mai intime ale unei persoane. În toate aceste exemple există ideea de apropiere, încredere ori păstrare a unui spațiu personal.
În vorbirea de zi cu zi, subiectele considerate delicate au fost adesea exprimate indirect. În locul unor cuvinte foarte precise, oamenii preferau formulări precum „viață de familie”, „relații conjugale” sau „probleme personale”. Unele expresii erau folosite din politețe, altele din pudoare sau pentru că anumite subiecte nu erau discutate deschis în comunitate.
Lingvistica folosește termenul de „eufemism” pentru un cuvânt sau o expresie care înlocuiește o formulare percepută ca neplăcută, prea directă ori nepotrivită într-un anumit context. Eufemismele nu apar numai în discuțiile despre intimitate. Ele sunt întâlnite și atunci când vorbim despre boală, moarte, vârstă sau alte aspecte sensibile ale existenței.
Interesant este că un cuvânt considerat discret de o generație poate părea învechit pentru alta. „Viață conjugală”, de exemplu, trimite în mod obișnuit la relația dintre soți, în timp ce „viață intimă” are un sens mai larg și poate fi folosită fără referire la căsătorie.
Cum a influențat limbajul medical vocabularul obișnuit
Dezvoltarea medicinei, a psihologiei și a educației pentru sănătate a contribuit la răspândirea unor termeni care înainte erau întâlniți mai ales în literatura de specialitate.
Cuvinte precum „contracepție”, „sănătate reproductivă”, „sexualitate” sau „consiliere de cuplu” au devenit mai familiare publicului prin intermediul informațiilor medicale, al campaniilor educaționale și al mass-mediei. Folosirea lor permite abordarea unor subiecte personale într-un mod mai precis, fără a recurge neapărat la formule indirecte.
O schimbare importantă se observă și în felul în care este definită sănătatea sexuală. Organizația Mondială a Sănătății utilizează o definiție care include bunăstarea fizică, emoțională, mentală și socială în legătură cu sexualitatea. Prin urmare, conceptul este mai larg decât prevenirea bolilor sau tratarea unor dificultăți medicale. El include și respectul reciproc, siguranța și calitatea relațiilor dintre oameni.
Această perspectivă explică de ce, în limbajul contemporan, apar tot mai des formulări referitoare la comunicare, confort personal, limite și încredere. Sunt cuvinte cunoscute, folosite însă într-un context mai larg.
Totuși, limbajul medical și cel obișnuit nu sunt întotdeauna identice. Un termen utilizat de specialiști poate avea un sens bine delimitat, în timp ce în conversațiile cotidiene același cuvânt poate fi folosit mai liber.
Influența englezei și apariția expresiei „sexual wellness”
Limba engleză are o influență vizibilă asupra vocabularului contemporan, mai ales prin internet, publicitate și comunicarea internațională. Termeni precum „wellbeing”, „self-care” sau „wellness” sunt utilizați uneori chiar și atunci când există echivalente românești.
Cuvântul englezesc „wellness” este asociat cu starea de bine și cu preocuparea pentru echilibrul fizic și psihic. Îl întâlnim în domenii precum sportul, odihna, alimentația, îngrijirea personală sau turismul.
Din același vocabular face parte și expresia „sexual wellness”, folosită în anumite contexte pentru a descrie preocupările legate de confortul intim, viața personală și bunăstarea în relațiile dintre oameni. Termenul apare și în comunicarea comercială, unde poate desemna o categorie de produse destinate îngrijirii sau vieții intime.
Este importantă însă diferența dintre această expresie și noțiunea medicală de „sănătate sexuală”. „Sexual wellness” este o formulare largă, utilizată inclusiv în marketing, în timp ce sănătatea sexuală are definiții și abordări specifice în domeniul medicinei și al sănătății publice.
În retail, cele două registre stau adesea alături: zona de sexual wellness pe Notino, de pildă, apare pe site sub denumirea „Erotica”. Termenul nou, preluat din engleză, coexistă astfel cu o denumire mai veche și mai directă.
Fenomenul se întâlnește și în alte domenii. Comerțul, publicitatea și presa contribuie la răspândirea unor expresii noi, care ajung treptat în limbajul obișnuit, fără să înlocuiască imediat denumirile consacrate.
