De mii de ani, visele au fascinat atât filosofii, cât şi oamenii de rând. Chiar şi aşa, abia recent visele au fost supuse unei cercetări empirice şi unui concentrat studiu ştiinţific. Este foarte probabil ca măcar de câteva ori în viaţă să te fi găsit încurcat de conţinutul misterios al viselor sau chiar să-ți fi pus întrebarea: de ce visăm?

De ce visam
De ce visam

Pentru a putea începe să înţelegem de ce visăm, trebuie în primul rând să înţelegem ce este un vis. Un vis poate include imaginile, gândurile şi emoţiile experimentate în timpul somnului. Visele noastre pot fi extrem de intense sau foarte vagi, pot fi pline de emoţii de bucurie sau cu imagini înfricoşătoare, pot fi uşor de înţeles sau confuze.

Chiar dacă, de-a lungul timpului, au fost propuse mai multe teorii cu privire la întrebarea noastră, nici un singur consens nu a apărut. Ţinând cont de cantitatea enormă de timp pe care ne-o petrecem visând, poate părea derutant faptul că până acum cercetătorii nu au înţeles scopul viselor. Totuşi, este important de luat în considerare că ştiinţa încă încearcă să dezlege exact scopul şi funcţia somnului în sine.

În timp ce unii cercetători sugerează că visele nu servesc nici un scop real, alţii sunt de părere că visele sunt esenţiale pentru bunăstarea emoţională, mentală şi fizică. Directorul Centrului Tulburărilor de Somn de la spitalul Newton Wellesley din Boston sugerează că visele ar putea reprezenta mecanismul creierului prin care noile experienţe şi cunoştinţe pot fi memorate printr-o modalitate ce reduce excitarea emoţională şi se poate adapta pentru a ne ajuta să facem faţă traumelor sau evenimentelor stresante.

Cele mai importante teorii cu privire la vise

• Teoria psihanalitică a viselor

Teoria psihanalitică a viselor
Teoria psihanalitică a viselor

În concordanţă cu perspectiva psihanalitică a viselor, teoria lui Sigmund Freud sugerează că visele sunt o reprezentare a dorinţelor, gândurilor şi motivaţiilor inconştiente. Potrivit teoriei lui Freud asupra perspectivei psihanalitice a personalităţii, oamenii sunt conduşi de instincte agresive şi sexuale, dar care sunt reprimate de conştiinţă. În timp ce aceste gânduri nu sunt exprimate în mod conştient, Freud este de părere că ele îşi găsesc drumul în conştiinţa noastră prin vise.

În celebra sa carte „Interpretarea viselor”, Freud a scris că visele sunt „împliniri deghizate ale dorinţelor reprimate”. De asemenea, el a descris două componente diferite ale viselor: conţinutul manifest şi conţinutul latent. Conţinutul manifest este format din imaginile şi gândurile reale cuprinse în vis, în timp ce conţinutul latent reprezintă sensul psihologic ascuns al visului.

Citește și:  Cand ii spunem copilului ca nu exista Mos Craciun

Teoria lui Freud a contribuit la popularitatea interpretării viselor, ce rămâne foarte căutată şi în ziua de astăzi. Cu toate acestea, cercetările nu au reuşit să demonstreze că acel conţinut manifest ascunde semnificaţia psihologică reală a viselor.

• Modelul de activare-sinteză a visării

Modelul de activare-sinteză a visării
Modelul de activare-sinteză a visării

Ideea modelului de activare-sinteză a fost propusă prima dată de către J. Allan Hobson şi Robert McClarley în 1977. Conform acestei teorii, circuitele din creier devin active în timpul stadiului REM al somnului, fapt ce determină zonele sistemului limbic implicate în emoţii, senzaţii şi amintiri să se activeze. Creierul sintetizează şi interpretează această activitate internă şi încearcă să găsească un înţeles în aceste semnale, ceea ce duce la apariţia viselor. Acest model sugerează că visele sunt o interpretare subiectivă a semnalelor generate de creier în timpul somnului.

În acelaşi timp, cei doi sunt de părere că visele nu sunt lipsite de semnificaţie, ci reprezintă o recombinare haotică spontană a elementelor cognitive ce produce noi configuraţii de informaţii. O parte sau chiar cele mai multe dintre aceste idei ar putea fi lipsite de sens. În această situaţie, chiar dacă doar o mică parte a acestor idei se dovedesc a fi cu adevărat utile, atunci timpul petrecut visând nu a fost pierdut.

• Teoria Procesării Informaţiei

Teoria Procesării Informaţiei
Teoria Procesării Informaţiei

Una dintre teoriile importante pentru a explica de ce dormim este cea că somnul ne permite să consolidăm şi să procesăm toate informaţiile pe care le-am colectat ziua precedentă. Unii experţi sugerează că visatul este o rămăşiţă sau chiar o parte activă a acestei procesări a informaţiei. În timpul somnului minţile noastre creează imagini şi impresii pentru a administra activitatea ce se desfăşoară cât dormim.

• Alte teorii ale viselor

Alte teorii ale viselor
Alte teorii ale viselor

O teorie sugerează că visele sunt rezultatul creierului nostru care încearcă să interpreteze stimulii externi din timpul somnului. De exemplu, sunetul unui radio poate fi încorporat într-un vis.

O altă teorie pune visele pe seama unui proces de curăţare a dezordinii din minte, pentru a pregăti mintea pentru a doua zi.

Un alt model propune teoria că visele ar funcţiona ca o formă de psihoterapie. Conform acestei teorii, visătorul este capabil să facă legături între diferitele gânduri şi emoţii, într-un mediu sigur.

Un alt model contemporan al viselor combină elemente ale diverselor teorii. Activarea creierului duce la crearea unor conexiuni slabe între gânduri şi idei, care mai apoi sunt ghidate de către emoţiile visătorului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.