De la sublim la ridicol nu este decât un pas (in franceză, “Du sublime au ridicule, il n’y a qu’un pas”) este o expresie celebră, care îi aparţine lui Napoleon Bonaparte, general, om politic şi împărat al Primului Imperiu Francez, care a avut un rol esenţial în istoria europeană de la începutul secolului al XIX-lea.

Inteligent, hotărât, curajos, genial comandant militar, Napoleon a avut un destin de excepţie. Punctul de cotitură al acestui destin l-a constituit Invazia Rusiei – o serie de operaţiuni militare derulate între 24 iunie şi 12 decembrie 1812. După incendierea Moscovei, Napoleon a fost nevoit să se retragă, fără să fi reuşit să obţină capitularea ruşilor.

Înfrângerea de la Berezina – De la sublim la ridicol nu este decât un pas

Napoleon Bonaparte, Sursa Italics Magazine
Napoleon Bonaparte, Sursa Italics Magazine

Pe acest drum, al retragerii din Rusia, cu o armată epuizată, înfometată, fără cavalerie, Napoleon a fost înfrânt decisiv la Berezina (26-28 noiembrie 1812). Din cei 500 000 de soldaţi cu care pornise Campania din Rusia, mai rămăseseră aproximativ 50 000, iar până la final doar în jur de 20 000 au supravieţuit.

În împrejurările umilitoarei înfrângeri de la Berezina, se pare că Napoleon a rostit celebrele cuvinte: “De la sublim la ridicol nu este decât un pas”. Cel care a relatat contextul în care au fost spuse aceste cuvinte este Dominique Dufour de Pradt, prelat, diplomat, istoric, ambasador al Franţei la Varşovia, în vremea lui Napoleon.

Lui Dominique Dufour de Pradt i-a încredinţat împăratul misiunea de a-i convinge pe polonezi să-l sprijine în Campania din Rusia. Însă, după retragerea dezastruoasă, Napoleon l-a învinuit pe prelat de dezertarea masivă a polonezilor şi l-a demis din funcţia de ambasador.

După căderea lui Napoleon Bonaparte, Dufour de Pradt a povestit cum, după înfrângerea de la Berezina, împăratul ar fi repetat de trei-patru ori, în faţa unor apropiaţi: “De la sublim la ridicol nu este decât un pas”. Nu este sigur insă dacă vorbele lui Napoleon se refereau la sine sau la atitudinea jalnică a ambasadorului, care abia a îngăimat câteva cuvinte, după cum a povestit ulterior un general din preajma lui Napoleon.

Citește și:  Cum este corect – ora doisprezece sau ora douasprezece?

Contesa Tyskievitch despre replica lui Napoleon

Napoleon Bonaparte, Sursa Shannon Selin
Napoleon Bonaparte, Sursa Shannon Selin

La acelaşi episod face referire şi contesa poloneză Tyskievitch (din anturajul lui Napoleon), într-o scrisoare în care povesteşte cum, la începutul lunii decembrie 1812, îndată după înfrângerea de la Berezina, Napoleon a aflat că generalul Claude Francois de Malet a încercat o lovitură de stat, motiv pentru care împăratul a lăsat armata în grija unui mareşal, iar el s-a întors în mare grabă în Franţa.

Contesa Tyskievitch relatează, în scrisoare, că Napoleon ar fi spus: “Nimic nu este fără speranţă. Poate am făcut o greşeală mergând la Moscova şi o alta prelungind şederea acolo. Posteritatea va decide. Ridicolul este alături de sublim. Nimic din toate acestea nu este surprinzător. Eu comand patruzeci de milioane de oameni şi le sunt dator, de aceea a trebuit să părăsesc temporar armata. Merg la Paris”.

De la sublim la ridicol nu este decât un pas
De la sublim la ridicol nu este decât un pas

Din “Memoriile” lui Napoleon, scrise în vremea în care fostul împărat era captiv pe insula Sfânta Elena, cât şi din scrisorile sale, care au rămas pentru posteritate, nu rezultă că s-ar fi considerat vreodată un om ridicol. Dimpotrivă, era extrem de orgolios şi avea o deosebită stimă de sine.

Expresia “De la sublim la ridicol nu este decât un pas” a rămas în memoria colectivă şi se foloseşte pentru a sublinia acele situaţii în care cineva, aflat într-o poziţie strălucită, în vârful ierarhiei unor valori sau care înfăptuieşte acte deosebite, provocând admiraţia şi uimirea celorlati, comite o greşeală absurdă, neaşteptată, trecând în derizoriu, stârnind râsul, dispreţul sau batjocura celor din jur.

Thomas Paine, un pamfletar englez, care a emigrat în America, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, autor al celebrului pamflet “Common Sense”/”Bunul simţ” (1776), prin care apăra independenţa coloniilor americane în raport cu Regatul Marii Britanii, considera că: “Sublimul şi ridicolul sunt atât de apropiate încât este greu să le separi”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.