Descoperiri ştiinţifice uimitoare ale anului 2022, deşi a fost un an mai “tăcut”, din pricina crizelor, a conflictelor militare, arată că, totuşi, în nenumăratele domenii ale cunoaşterii, de la medicină, la fizica cuantică, de la biologie, la astronomie, de la paleontologie şi arheologie, la viaţa extraterestră etc., totul este într-o continuă dinamică. Ştiinţa deschide mereu drumuri noi, iar înţelegerea noastră despre lume, despre Univers, despre noi înşine, se schimbă, se reconstruieşte, pe măsură ce se adaugă noi informaţii.
În fiecare an, cercetători din întreaga lume contribuie la acumularea de cunoștințe de către umanitate, aduc în prim plan realităţi care, până la un moment dat, păreau imposibile sau erau complet necunoscute. Arheologii şi paleontologii încă descoperă urme ale trecutului, dezvăluind civilizații pierdute, nebănuite.
Astronomii caută să explice misterele altor lumi, în timp ce biologii și specialiştii în ştiinţele Pământului dezvăluie funcționarea propriei noastre planete și viața pe care aceasta o găzduiește, medicina caută să dezvolte noi metode şi instrumente pentru a proteja specia noastră s.a.m.d.
Rezultatele cercetărilor, explorărilor, experimentelor sunt adesea neaşteptate, extraordinare. Trebuie subliniat, de asemenea, că cele mai multe descoperiri ştiinţifice din anul curent sunt realizări de grup, nu individuale, Iată câteva dintre aceste descoperiri ştiinţifice uimitoare ale anului 2022, aşa cum au fost evaluate de personalităţi şi de reviste de specialitate, şi care reprezintă doar o etapă din lungul drum al progresului:
Descoperiri ştiinţifice uimitoare ale anului 2022 – informaţii fără precedent transmise de telescopul spaţial James Webb
Telescopul spaţial James Webb, dezvoltat de NASA, în colaborare cu Agenția Spațială Europeană (ESA) și Agenția Spațială din Canada (CSA), cel mai performant construit vreodată, lansat la 25 decembrie 2021, prin informaţiile şi imaginile transmise de-a lungul anului 2022, nu numai că a lărgit reprezentările specialiştilor despre Univers, nu doar că a oferit deja material de studiu pentru zeci de ani de aici înainte, dar a făcut şi o serie de descoperiri fascinante. Telescopul este amplasat pe orbită în jurul Soarelui la 1.500.000 de kilometri de Pământ, într-un loc numit punctul Lagrange L2, de unde vederea este complet neobstrucționată, iar fotografiile trimise pe Pământ, cu superbe galaxii învolburate, cu nebuloase de foc și stele nou-născute au uimit lumea.
Principalele obiective ale telescopului James Webb sunt: să caute lumina de la primele stele și galaxii care s-au format în Univers, după Big Bang, să studieze formarea și evoluția galaxiilor, să analizeze sistemele planetare și originea vieții, să înțeleagă formarea stelelor.
O “fereastră” spre zorii Universului
Prima imagine capturată de Telescopul James Webb oferă cea mai profundă perspectivă asupra Universului capturată vreodată, ceva aproape de zorii timpurilor, ceva ce noi, oamenii, am putut vedea pentru prima dată – o “fereastră” deschisă în premieră spre istoria Universului căruia îi aparţinem. Unul dintre cercetătorii implicaţi în proiect spunea că: “Webb poate vedea înapoi în timp până imediat după Big Bang, căutând galaxii care sunt atât de îndepărtate încât lumina a avut nevoie de multe miliarde de ani (circa 13,7 miliarde) pentru a ajunge de la acele galaxii la telescoapele noastre”.
Una dintre primele descoperiri ştiinţifice uimitoare, făcută cu ajutorul acestui telescop, vizează şi două stele, necunoscute până acum, care au apărut în Nebuloasa Inelului Sudic, ce înconjoară o stea muribundă, din Calea Lactee, la o distanţă de aproximativ 2.000 de ani-lumină de sistemul nostru solar.
Exoplaneta „Super-Pământ”, recent descoperită
Cu ajutorul telescopului James Webb, s-a identificat şi se va putea studia o exoplanetă (situată în afara sistemului nostru solar) – LP 890-9c – la 105 ani lumină de Terra, asemănătoare Pământului, cu o atmosferă care ar putea susţine viaţa. Deși această planetă orbitează foarte aproape de Soarele său, la o distanță de aproximativ 10 ori mai mică decât cea a lui Mercur în jurul Soarelui nostru, cantitatea de iradiere stelară pe care o primește este mică și ar putea permite prezența apei lichide pe suprafața planetei.
Descoperiri ştiinţifice uimitoare ale anului 2022 – prima imagine a găurii negre din Calea Lactee
Cu ajutorul Event Horizon Telescope (EHT), o rețea globală de radiotelescoape, care funcţionează ca un telescop virtual al cărui diametru efectiv este de ordinul diametrului Pământului, s-a obţinut, în 2022, prima imagine a găurii negre din Calea Lactee. Oamenii de știință au crezut de mult că doar o gaură neagră supermasivă ar putea explica mișcările stelelor, dar până în acest an, au ezitat să spună acest lucru.
Dar, în primăvara acestui an, au avut confirmarea existenţei unei găuri negre supermasive în centrul Căii Lactee, care a primit numele “Sagittarius A” – este a doua imagine a unei găuri negre obținute vreodată, după aceea a M87*. Este situată lângă granița dintre Constelațiile Săgetător și Scorpion şi este punctul în jurul căruia se învârteşte galaxia noastră. Are o masă de 4,3 milioane de ori mai mare decât cea a Soarelui.
Deși nu se poate “vedea” o gaură neagră , deoarece este complet întunecată, gazul strălucitor din jurul ei dezvăluie o structură asemănătoare unui inel. Tehnologia care a făcut posibilă această reușită a fost dezvoltată timp de 25 de ani.
Progrese excepţionale în Inteligenţa Artificială – DALLE 2, Stable Diffusion și Midjourney
Rezultate ştiinţifice uimitoare, în 2022, s-au obţinut şi în domeniul Inteligenţei Artificiale (AI), după ani de încercări punându-se la punct AI Image Generator – un instrument capabil să convertească solicitările/ descrierile text în imagini (AI text-to-image). DALLE 2, Stable Diffusion sunt programele performante în acest sens, altele, precum ChatGPT, pot răspunde la întrebări complexe, pot construi articole Wikipedia personalizate, în câteva secunde, sau să redacteze eseuri în stilul unor scriitori cunoscuţi.
Midjourney este un alt instrument alimentat de AI, care poate să adapteze stiluri de artă în maniera dorită de utilizator, pe baza unei cantităţi semnificative de date, poate crea scene, decoruri SF unice, asemănătoare cu cele din jocurile video.
Unul dintre creatorii acestor programe mărturisea că scopul unor tehnologii de acest fel este “să învețe sistemele AI să vadă lumea așa cum o fac oamenii”, să intervină în situaţiile în care este nevoie de creativitate şi că “de-a lungul timpului, vom învăța cum să vorbim cu aceste programe, să devenim fluenți în limba lor și să descoperim cum setul perfect de cuvinte poate genera o piesă de artă originală uimitoare”.
Resuscitarea organelor moarte
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Yale, din SUA, au reuşit o premieră medicală – “reînvierea” unor organe de porc, inclusiv creierul, inima, ficatul, rinichii, la o oră după moartea animalelor. Această realizare ar putea ajuta, în viitor, la extinderea viabilității organelor umane destinate transplanturilor de salvare a vieții.
În mod normal, organele trebuie recoltate imediat după ce inima încetează să pompeze sânge, pentru ca acestea să fie valabile pentru un transplant. Introducerea unei soluții albastru safir, numită OrganEx, care conține aminoacizi, vitamine, metaboliți și 13 compuși suplimentari, dezvoltată de neurologul Nenad Sestan și echipa sa, le-a permis cercetătorilor să restabilească funcțiile de bază ale organelor mult după ce țesuturile au primit pentru ultima dată sânge proaspăt. Folosind un aparat special, medicii au circulat amestecul timp de șase ore și au observat semne de renaștere în organele muribunde – celulele inimii au început să bată, celulele hepatice au absorbit glucoza din sânge și repararea ADN-ului a fost reluată.
Evident, este vorba de o etapă incipientă a acestor cercetări, neurologul Nenad Sestan subliniind că: “Putem spune că inima bate, dar în ce măsură bate ca o inimă sănătoasă – asta va necesita mai multe studii”. În următoarea etapă, se vor face transplanturi de organe tratate cu OrganEx în porci vii pentru a vedea cât de bine funcționează.
Descoperiri ştiinţifice uimitoare ale anului 2022 – noi specii de melci, cele mai mici din lume
În timp ce căutau diverse vietăţi în anumite locuri din Asia de Sud-Est, cercetătorii au descoperit două specii de melci, necunoscute până acum, cei mai mici din lume. Pe una dintre aceste specii au denumit-o Angustopila psammion, un nume potrivit, deoarece „psammion”, în greaca veche, înseamnă „granule de nisip”. Această specie trăiește în pereții peșterilor din Vietnam și măsoară doar 0,6 milimetri în diametru.
Celălalt melc este puţin mai mare și a fost dezgropat într-un defileu de calcar din Laos, din aceeaşi parte a lumii. Are o “cochilie” cu proeminențe ascuțite, împodobite cu “mărgele” asemănătoare noroiului, care sunt, probabil, granule de fecale, de unde și numele, Angustopila coprologos, în greacă, “adunător de bălegar”.
Descoperiri ştiinţifice uimitoare ale anului 2022 – o “rudă” misterioasă a omului de Denisova
Omul de Denisova (Homo denisovensis) este o specie de hominid, ale cărui vestigii au fost descoperite în peștera Denisova din Munții Altai (în zona de graniţa dintre Kazahstan şi Rusia).
În categoria “Descoperiri ştiinţifice uimitoare ale anului 2022”, în opinia specialiştilor, se înscrie şi identificarea unui molar foarte asemănător cu al Omului de Denisova, dar la mii de kilometri distanţă de Altai, într-o peşteră din Laos. Descoperirea dezvăluie gama uimitor de variată a homininului și capacitatea acestuia de a supraviețui într-o varietate de climate, trăsătură caracteristică şi a omului de astăzi, după cum spunea unul dintre membrii echipei de cercetători: “Suntem incredibil de flexibili – acesta este un fel de semn distinctiv al oamenilor moderni”.
Noi descoperiri legate de perioada extincţiei dinozaurilor
În urmă cu circa 66 de milioane de ani, traiectoria vieții a luat o întorsătură bruscă, violentă, când un asteroid gigant sau, poate, o bucată de cometă, de 6,5 mile lățime, a lovit Pământul, în apele din Peninsula Yucatan, din Mexic.
Lovitura apocaliptică a dus la o extincție în masă, doborând mai mult de trei sferturi din toate speciile, inclusiv toți dinozaurii, cu excepția păsărilor. A lăsat în urmă un crater submarin uriaş, cunoscut sub numele de Chicxulub.
În primăvara 2022, cercetătorii de la Universitatea Uppsala, din Suedia, care studiau mai multe fosile de peşti care au murit în explozie, au ajuns la concluzia că asteroidul a lovit în timpul primăverii, în emisfera nordică. Specialiştii au reconstruit, de asemenea, pe baza unor date noi, tabloul dezastrului – în câteva minute de la impact, rocile care s-au format la temperaturi extreme au căzut la peste o mie de mile distanţă de centrul craterului şi au ridicat apele unei mări interioare, care au traversat apoi America de astăzi, măturând toate vieţuitoarele întâlnite în cale.
În luna august, tot anul acesta, cercetătorii au anunțat că au găsit urme ale unui alt posibil crater submarin, în largul coastei Africii de Vest, care are aproximativ aceeași vârstă cu Chicxulub – o dovadă posibilă că un fragment al asteroidului s-a rupt și s-a izbit de Pământ într-o altă regiune.
Determinarea anotimpului în care a avut loc dramaticul eveniment din istoria Terrei este importantă pentru a înţelege “modul în care au rămas în viaţă şi au prosperat ulterior supravieţuitorii”, precum şi efectele climatice, aşa cum declară Melanie During, principala autoare a studiului.
Suprafața lui Mercur este acoperită cu praf de diamante
Simulările pe computer au condus la ideea că suprafaţa planetei Mercur ar fi acoperită cu praf de diamante. Iniţial, în perioada timpurie a formării sale, Mercur a fost înconjurat de un ocean de magmă, din care s-a format grafit, care, urcând la suprafaţă, a format o crustă plutitoare de grafit. După formarea sistemului solar, primele miliarde de ani au fost punctate de impacturi de asteroizi, care ar fi putut transforma instantaneu grafitul în diamante.
Este una dintre descoperirile ştiinţifice uimitoare ale anului 2022, care ar putea fi urmată de o alta – aceea că Mercur ar putea deține tezaure de diamante de șaisprezece ori mai mari decât cele de pe Pământ.
Un microbiom uman sintetic construit de la zero
Microbiomul uman este alcătuit din comunităţi uriaşe de bacterii, virusuri, ciuperci/ fungi, majoritatea trăind în stomac şi având funcţii multiple, precum dezvoltarea imunităţii, apărarea organismului de agenţii patogeni, sinteza vitaminelor etc. Marea provocare pentru ştiinţă a rămas înţelegerea legăturii dintre modificările din compoziţia microbiomului şi patogeneza bolii.
Ceea ce au reuşit cercetătorii de la Stanford University este să construiască de la zero un microbiom uman sintetic, transplantând, în şoareci fără microorganisme, 119 specii de bacterii din intestinul uman, acestea rămânând stabile şi rezistând agenţilor patogeni. Eliminând sau adăugând specii de bacterii, se va ajunge la mult mai multe informaţii decât până acum, legate de modul în care acestea ar putea influenţa sănătatea umană, putându-se apoi proiecta noi terapii pentru diverse afecţiuni.
Silphium – o plantă miraculoasă redescoperită
Despre Silphium, o plantă miraculoasă, care se folosea în antichitatea romană, pentru vindecarea bolilor, dar şi ca parfum, condiment, afrodisiac etc., s-a crezut că a dispărut, în urmă cu peste 2000 de ani, tocmai pentru că a fost utilizată peste măsură sau pentru că, fiind cultivată excesiv, solul a sărăcit şi nu a mai putut susţine cresterea ei.
Romanii, în primul rând, dar şi egiptenii, nord-africanii din Cyrene o preţuiau într-atât încât pe monedele lor de schimb puseseră imaginea acestei plante.
Pliniu cel Bătrân, celebrul naturalist roman, în cartea sa, “Istoria naturală”, povesteşte că ultima tulpină cunoscută de Silphium a fost găsită în Cirenaica şi a fost dată împăratului Nero, „ca o curiozitate”.
Anul acesta, un studiu al Universităţii din Instanbul susţine că s-a identificat Silphium într-o regiune rurală din Turcia. Planta (re)descoperită seamănă la aspect cu cea preţuită de romani, iar diversele analize şi teste au arătat că ar avea arome asemănătoare cu ceea ce se descrie în documentele antice.
Descoperiri ştiinţifice uimitoare ale anului 2022 – embrioni de şoarece din celule stem
Obţinerea de embrioni de șoarece, „născuți” fără spermatozoizi sau ovule, ci din celule stem, este una dintre acele descoperiri ştiinţifice uimitoare, care poate avea un impact uriaş. O echipă de la Institutul de Știință Weizmann, din Israel, a reuşit această performanţă, considerată de o mare parte a lumii ştiinţifice ca cea mai importantă descoperire a anului 2022.
Scopul principal al cercetărilor în acest domeniu, după cum susţin specialiştii, este de a obţine organe sintetice pentru transplant şi de a cerceta mai îndeaproape relația dintre mutațiile embrionare și bolile de dezvoltare.
Terapie pentru pierderea în greutate care chiar funcționează
Este o evidenţă că, de-a lungul timpului, termenul de “pilulă” pentru slăbit a devenit unul peiorativ, pentru că nicio “pilulă” nu s-a dovedit a fi eficientă, mai mult, ar trebui evitată.
Începând de anul trecut şi continuând anul acesta, s-a produs o veritabilă revoluţie în domeniul medicamentelor de slăbit. FDA (The Food and Drug Administration), din SUA – Agenţia Medicamentului din Statele Unite ale Americii – a aprobat deja un medicament care funcţionează imitând hormonii naturali care reglează eliberarea de insulină şi se află în studiu clinic un alt medicament extrem de eficient şi care va intra pe piaţa medicamentelor probabil de anul viitor.
Progrese fără precedent în lupta împotriva cancerului
În SUA, o nouă imunoterapie, apoi un tratament cu anticorpi monoclonali care vizează celulele tumorale cu o proteină mutantă HER2 au avut ca rezultat dispariţia totală şi bruscă a cancerului, o situaţie despre care unul dintre medici implicati in cercetare spunea că “este prima dată când se întâmplă acest lucru în istoria cancerului”.
Aceaste cercetări aduc noi speranțe că o combinație de descoperiri în domeniul geneticii și tratamente țintite ar putea lupta cu cancerul, celulă cu celulă, fără a mai necesita tratamentele clasice.
Energia geotermală – “soluţia magică” pentru o planetă în criză
Schimbările climatice şi criza energiei – preocupări majore la nivel mondial – necesită dezvoltarea unor noi tehnologii mai ieftine, mai sigure, mai eficiente. Pe lângă panourile solare, turbinele eoliene, tehnologia necleară etc., anul acesta s-au făcut progrese semnificative pentru valorificarea energiei geotermale profunde, inepuizabilă şi prezentă peste tot, în straturile profunde ale Pământului.
A putea utiliza căldura Pământului ca sursă de energie ar fi o adevărată revoluţie în domeniu. Energia geotermală este ideală – mai consistentă decât cea eoliană sau solară și fără niciuna dintre preocupările legate, de pildă, de deșeurile nucleare.
Problema pentru care se caută soluţii la momentul acesta este că, în multe părţi, trebuie forat foarte adânc, adică până la straturile de granit. O serie de start-up-uri lucrează în prezent la tehnologii care să facă posibilă străpungerea straturilor de granit. Dacă o astfel de tehnologie ar deveni disponibilă pe scară largă, energia geotermală ar fi accesibilă în aproape orice loc. Ar fi ca și cum omenirea ar fi găsit, în sfârşit, “soluţia magică” pentru nevoile energetice ale Terrei.
