Diferenta dintre arta si design

In lumea contemporana, fie ca suntem sau nu constienti de acest fapt, ne asalteaza, zilnic, ceea ce, in mod curent, numim “design”, de la ambalajul ciocolatei sau al sapunului, pana la aspectul autoturismului, al interiorului unei locuinte/institutii, al unei expozitii, al unui cinematograf, al unui parc sau stralucirea unei vitrine, amenajarea unui spatiu urban etc., intr-atat incat diferenta dintre arta si design tinde sa se estompeze. Industrie, comert, mediu ambiant, servicii, mass-media etc.-  totul este imagine. Nu intamplatoare, ci gandita, proiectata, experimentata, cu scopul de a produce efecte. Designul este domeniul care vizeaza armonizarea elementelor care alcatuiesc realitatea imediata (obiecte, spatii), din punct de vedere functional si estetic.

In ultimele decenii, devine tot mai clara o dubla definitie a termenului, ambele aspecte fiind valabile simultan. Pe de o parte, designul este acea activitate creatoare prin care se asociaza caracteristici estetice unui obiect destinat comercializarii, asigurandu-se legatura intre performantele tehnologice, fabricarea si aspectul final al produsului, un fel de invitatie implicita adresata consumatorului. Pe de alta parte, designul este arta si “poezie”, un fel de “filosofie a concretului”, menita sa influenteze orice decizie a destinatarului. Diferenta/asemanarea dintre arta si design aici trebuie cautata, in spatiul foarte stramt dintre finalitatea practica si cea spirituala (artistica). Una dintre cele mai concentrate definitii ale designului ii apartine unui teoretician al acestui domeniu, Stephane Vial, care, in cartea sa, “Scurt tratat de design” afirma: “Designul este arta de a infrumuseta existenta cotidiana prin forme”.

Cateva diferente intre arta si design

• Daca existenta artei coincide cu istoria umanitatii, termenul “design” a inceput sa fie folosit pe la jumatatea secolului al XIX-lea, cand dezvoltarea industriei a dictat si necesitatea de a cizela forma produsului. Exista, asadar, o diferenta majora de varsta intre arta si design. Cuvantul “design” are la baza un etimon latin “designare” – a desena, dar s-a impus cu forma din limba engleza, insemnand “a schita, a face un plan, un proiect grafic”. Ca ramura a istoriei artei, designul a fost intens sustinut de Scoala de arte si meserii Bahaus, infiintata in1919, in Germania, la Weimer. Aceasta a generat o miscare artistica, mai ales in arhitectura, pictura, fotografie, dans, costume si design, din care au facut parte artisti celebri, precum Paul Klee, Vassily Kandinsky, Marcel Breuer. Deviza acestor artisti era: “Arta si tehnica – o noua unitate”, modificata ulterior in “Nu exista diferente importante intre artist si artizan”. In atelierele scolii, au fost concepute obiecte utilitare, deosebit de frumoase, multe dintre ele reeditate astazi – Lampa Bahau (cu un design foarte modern), vase, ceainice, scrumiere, obiecte de sticla, mobila (fotoliul Wassily), costume pentru dansatori, cu materiale imprimate cu forme abstracte, menite sa puna in evidenta miscarea si nu interpretul etc. Multe constructii din Germania si din Israel, cu arhitectura si design in stil Bahau, sunt astazi patrimoniu UNESCO.
• Arta (pictura, sculptura) si designul apartin domeniului vizualului si unele tehnici sunt comune, finalitatile sunt, insa, in mare masura, diferite. Geneza unei opere de arta tine de o idee, de un sentiment, de o stare, de un moment de gratie, pe care artistul le “capteaza” intr-o imagine unica, surprinzatoare, trasmitand un mesaj profund, de natura existentiala. Originalitatea nu trebuie sa lipseasca nici dintr-o creatie a unui designer, dar este oarecum limitata si impusa de natura obiectului (se porneste dintr-un punct fix), iar feed-back-ul tine mai mult de senzorial, decat de planul ideatic. Munca designerului este de a inventa un mesaj nou pentru ceva ce exista deja, cu un anumit scop, acela de a motiva publicul sa reactioneze: sa cumpere un produs, un serviciu, sa viziteze un loc s.a.m.d.
• O opera de arta se interpreteaza (cati privitori, atatea decodificari). De ce zambeste Gioconda? Poate e fericita sau nefericita, poate e doar o iluzie etc. Un bun design este obligatoriu sa fie inteles in aproximativ acelasi fel. Imaginati-va ce haos si ce dezastru de marketing daca designul unui produs pus in vanzare ar provoca reactii atat de contradictorii, precum zambetul Giocondei.
• Multi designeri se considera artisti, dar foarte putini artisti devin/se considera si designeri, poate si pentru faptul ca arta implica intr-o mai mare masura talentul, iar designul, competenta. Pe baza unui talent se pot dezvolta competente, dar competentele nu genereaza talent. Artistii nu creeaza pentru a vinde sau pentru a promova un produs, ci pentru a exprima ceva ce tine de fiinta lor profunda.
• Arta tine de gust si, intr-o oarecare masura, si designul, dar acesta din urma exprima mai mult o opinie, motivand oamenii sa actioneze intr-un anume fel.
• O diferenta dintre arta si design se stabileste si din perspectiva “designului de autor” – care presupune realizarea unor produse in serie mica (apropiate de statutul operelor de arta), care nu pot fi despartite de numele autorului lor, si “designul industrial”, care vizeaza optimizarea produsului, numele designerului pierzandu-se in anonimat, de cele mai multe ori.
• In epoca actuala, designul tine seama de criterii estetice, economice, ergonomice etc. si se realizeaza pe baza unui caiet de sarcini. Arta este, prin excelenta, expresia libertatii de gandire si de manifestare a artistului.

  

Arta si designul astazi

Dincolo de diferentele intre arta si design, care, in timp, au fost mai mult sau mai putin vizibile, un lucru este cert. Omenirea nu a putut si nu va putea niciodata sa existe fara arta, iar designul, astazi, a devenit un domeniu la fel de necesar (precum arta) si din ce in ce mai sofisticat. Dimensiunea lui artistica nu poate fi ignorata. Designul ambiental, industrial, al produselor, al modei, design-ul grafic, interactiv etc. sunt indispensabile societatii moderne, pentru ca raspund unor nevoi, rezolva probleme, propun solutii creative, in scopul ameliorarii calitatii vietii si toate – arta, stiinta, tehnica, designul – tin de sfera culturii si a civilizatiei. In timp ce astazi arta cauta forme de expresie noi, pentru teme eterne, designul nu mai este, cel putin in ultimii 10-20 de ani, o arta “minora” (cum era considerata altadata).

Mai simplu, arta pare a fi mereu “o intrebare”, iar designul, “un raspuns”.