Staurikosaurus, cunoscut sub denumirea de „Șopârla Crucea Sudului”, este unul dintre cei mai vechi dinozauri carnivori care au trăit pe Pământ.
Descoperirea și semnificația numelui Staurikosaurus
Dinozaurul Staurikosaurus a fost numit ,,Soparla Crucea Sudului” de la numele constelatiei Crucea Sudului – vizibila doar in emisfera sudica. Se pare ca descoperirea unui dinozaur in emisfera sudica a fost un eveniment rar, ramasitele sale fosile au fost gasite in anul 1970 de catre paleontologul Edwin Harris Colbert in statul Rio Grande do Sul, din sudul Braziliei.
Scheletul acestui dinozaur se afla expus la Muzeul American de Istorie Naturala din New York. Specia a fost numita Staurikosaurus pricei.
Caracteristici fizice și adaptări unice
Staurikosaurusul era unul dintre cei mai vechi dinozauri care a trait in era Mezozoica, in perioada Triasicului superior, cu aproximativ 225-215 milioane de ani in urma. Era un carnivor lacom care popula savanele si zonele impadurite din apropierea malurilor de ape, unde vana animale de dimensiuni mici. Cercetatorii au estimat lungimea acestui dinozaur ca fiind de aproximativ 2 m, inaltimea coapsei de 60-80 cm si greutatea de 20-30 kg.
Privit in ansamblu acest teropod carnivor era destul de mic si aducea foarte mult cu o soparla. Totusi caracteristicile sale erau tipice teropodelor – avea gatul lung si musculos, corpul suficient de mare, iar coada era subtire, depasea lungimea corpului. De asemenea, capul era mare, maxilarul inferior era putin arcuit in jos si inzestrat cu numerosi dinti ascutiti.
Mandibula se putea misca inainte si inapoi, dar si in sus si in jos. Ambele maxilare aveau dintii curbati spre inapoi, fapt ce arata ca era un teropod carnivor, care se hranea in special cu animale de dimensiuni mici, cum erau de exemplu soparlele primitive. Ochii mari erau pozitionati frontal si ii ofereau o vedere ampla a imprejurimilor, campurile sale vizuale se intersectau si faceau posibila aprecierea cu exactitate a distantei pana la prada.
Membrele anterioare si posterioare erau lungi, se terminau fiecare cu cinci degete cu gheare ascutite si curbate, ca la dinozaurii care erau in primele stadii de evolutie. Conformatia membrelor posterioare – cu muschi puternici, cu oase lungi si subtiri – arata clar ca era un alergator rapid dar si un bun catarator pe trunchiurile copacilor.
Dinozaurul Staurikosaurus a fost clasat in ordinul Saurischia, familia Staurikosauridae.
Rolul Staurikosaurus în lanțul trofic al Triasicului
În ecosistemele Triasicului superior, Staurikosaurus ocupa poziția unui prădător secundar, hrănindu-se cu reptile mai mici, amfibieni și probabil chiar cu exemplare tinere din alte specii de dinozauri.
Studiile asupra rămășițelor dentare indică un regim alimentar bazat pe carne proaspătă, iar structura dinților sugerează o mușcătură puternică, capabilă să străpungă pielea groasă a reptilelor primitive. Prezența sa în aceste ecosisteme contribuia la menținerea unui echilibru natural, controlând populațiile prăzii și favorizând diversificarea speciilor.
