Educatia sexuala este extrem de importanta in dezvoltarea armonioasa a copilului, informatiile legate de corpul sau trebuind sa-i fie oferite din surse de incredere si corecte. Informand copilul asupra anatomiei trupului uman, a reproducerii, a raportului sexual si a aspectelor legate de sanatate sexuala si contraceptie tine de bunul-simt. Un copil ajuns in pragul pubertatii care nu a fost niciodata informat cu atentie despre schimbarile corpului, efectele hormonilor si altele asmenea poate trece printr-un mic soc.
Educatia sexuala oferita de catre scoala sau/si parinti este esentiala, cu atat mai mult cu cat copiii oricum vor afla diverse lucruri de pe Internet sau de la alti copii. Insa acele informatii pot fi eronate, pot fi incomplete sau chiar pot incita la sex prematur! O grija cu privire la acest tip de informatii este ca ele ar stimula curiozitatea copiilor si i-ar predispune la inceperea vietii sexuale de timpuriu. Dar studiile arata exact contrariul: copiii informati isi incep viata sexuala mai tarziu si au grija la metodele contraceptive (dorinta de experimentare apare mai des la acei copii neinformati care sunt confuzi si curiosi si expusi stimulilor pornografici).
Desi majoritatea persoanelor recunosc importanta existentei educatiei sexuale in programa scolara, dar si in familie, o controversa continua tine de intrebarea: la ce varsta este mai bine sa informezi copilul? Sa astepti pana in adolescenta, cand ar putea fi prea tarziu (tanarul sa-si fi inceput deja viata sexuala) sau sa o faci din copilarie, cand unele informatii s-ar putea sa-l socheze? Raspunsul este: ambele! Scoala sau parintii (ideal ar fi ambele) trebuie sa se asigure ca copilul va primi o educatie sexuala de doua ori: o data pentru cei mici (clasele primare) si o data la debutul pubertatii.
Atunci cand copilul, chiar daca inca micut, incepe sa puna intrebari, atunci inseamna ca trebuie ca parintii sa-i raspunda – povestea cu barza nu mai merge. Educatia sexuala incepe in primii ani ai copilariei – in mod ideal – si continua pana in adolescenta. Trebuie sa te asiguri ca ai cel putin de doua ori discutii cu copilul: cand este mic, trebuie sa afle ce diferente sunt intre baieti si fetite si cum se naste un copil (mai ales daca urmeaza sa aiba un frate sau sora). Mintindu-l ca barza ii va aduce fratiorul sau surioara, nu pui in nici un caz bazele unei relatii bazate pe incredere si comunicare si il dezamagesti – caci stii ca va afla pana la urma adevarul!
Apoi, pana la pubertate, copiii trebuie informati si cu privire la schimbarile fiziologice care ii asteapta; aceste informatii ii vor scuti de intrebari frustrante cu privire la menstruatie, erectii si alte efecte ale adolescentei. Iar cand se observa acele mici schimbari fizice si psihice la copil, este necesara o discutie mai pe larg despre raportul sexual, ce implica acesta, cand trebuie sa incerce, despre sanatatea sexuala si boli transmisibile sexual, despre metodele contraceptive si importanta acestora.
Sigur, toate aceste informatii pot fi oferite si in cadrul programei scolare, prin educatia sexuala oficiala. Insa s-a insistat in paragrafele anterioare asupra responsabilitatii parintilor, deoarece scoala ii poate servi pe tava doar niste informatii superficiale! Mai mult, educatia sexuala poate fi trecuta in orar, dar nepusa in practica, caci profesorii sunt si ei oameni si multi sunt pudici, nemaivorbind de dificultatea de a vorbi despre sex si sexualitate in fata unui grup de adolescenti care glumesc constant si chicotesc!
Nici un parinte nu trebuie sa lase complet in atributia scolii oferirea acestui tip de informatii! Un desen animat satiric pentru adulti (South Park – Proper use of a condom) trateaza exact aceasta tema: necesitatea ca parintii sa le asigure educatia sexuala copiilor, deoarece profesorii pot sa nu o faca corect: in episodul respectiv, aceasta materie era predata la o clasa de catre un pervers care ii invata pe copii diverse pozitii sexuale exotice, la o alta clasa de catre o “fata mare” acrita care invata fetele doar despre boli transmisibile sexual, iar la o alta clasa de catre un inocent care nu mai tinea minte cum se foloseste penisul in timpului actului sexual! Sigur, acest episod este o satira, insa contine urme de adevar: de unde stii tu, ca parinte, ce fel de persoana iti informeaza copilul si daca il informeaza adecvat si complet?
Educatia sexuala nu tine doar de informatii obiective despre contraceptie si boli (cam asta intra in programa scolara), ci trebuie sa tina si de naturaletea sexualitatii, de emotii, de pregatirea copilului pentru ce semnifica raportul sexual si mai ales de varsta propice inceperii vietii sexuale. Aceste informatii nu pot fi livrate obiectiv si in masa, ci trebuie oferite intr-un context afectiv si de incredere si trebuie sa tina cont de personalitatea fiecarui copil. Unii copii se dezvolta mult mai rapid decat altii si deci vor avea mai timpuriu nevoie de informatii.
Un lucru important pentru parinti: educatia sexuala tine de sinceritate si respect pentru copil – nu incerca o educatie care sa ridice in slavi abstinenta! Daca interzici unui copil sa faca sex, vei obtine exact opusul, iar daca incerci sa il sperii prin informatii depre boli oribile, ii vei pierde in viitor respectul. Cel mai important este sa pastrezi o atitudine deschisa si onesta in legatura cu sexualitatea umana si sa dezvolti la copilul tau o atitudine asemanatoare si valori coerente. Daca i se va vorbi sincer, daca ii vei arata importanta sentimentelor in cadrul sexului, daca ii vei explica importanta contraceptiei (fara sa incerci sa il sperii), daca vei fi onest cu privire la varsta la care ai inceput si tu viata sexuala (daca nu ii oferi propriul model, pe al cui ai dori sa il adopte?), atunci vei avea un copil dezvoltat armonios si fara probleme emotionale.
