Efectul femeii minunate – laudă sau discreditare mascată?

Efectul femeii minunate (în engleză, “Women are Wonderful Effect”/ Efectul “femeile sunt minunate”) este un concept introdus în psihologia socială, în 1994, de către doi specialişti în domeniu, Alice Eagly și Antonio Mladinic, autorii unor studii despre leadership, comportament social, atutudini, stereotipuri legate de diferenţe şi asemănări de gen.

Aceştia au pornit de la constatarea că, în general, în pofida opiniei larg răspândite că există prejudecăţi care discreditează femeile, oamenii tind totuşi să aibă atitudini mai binevoitoare față de femei decât față de bărbați, atunci când sunt evaluate trăsături generale de personalitate.

Pare un aspect paradoxal, în condiţiile în care, mai ales în societatea actuală (deşi subiectul este vechi de când lumea), lupta pentru egalitatea între sexe, dezbaterile pe această temă – a discriminării femeilor – au devenit un loc comun, rămânând într-o zonă ambiguă răspunsul la întrebarea dacă structura psihologică, procesele cognitive ale celor două sexe, comportamentele sunt diferite sau condiţionate de modele stereotipe, vehiculate de o lume care, din diverse motive (educaţie, mediu social, mentalităţi etc.), pare a deturna sensul scopurilor şi valorilor autentice ale vieţii.

Efectul femeii minunate – ce spun studiile experimentale şi sondajele?

Până a ajunge să definească “Efectul femeii minunate”, cei doi psihologi, Alice Eagly și Antonio Mladinic, au făcut o serie de cercetări psihologice şi sociologice şi de studii experimentale, în care au fost implicaţi iniţial 200 de studenţi de la Universitatea Purdue, din SUA, ulterior alţi 300 de studenţi, care au primit chestionare, cerându-li-se să evalueze subiecţi de ambele sexe. Din răspunsuri a rezultat o atitudine mai favorabilă față de femei și față de stereotipurile feminine, decât față de bărbați.

Alte experimente, pentru a măsura aşteptările (şi convingerile) fiecărui gen, au apelat la interviuri, măsurători cu răspuns liber, asocieri de emoţii sau evaluări computerizate ale rapidităţii unei persoane în a clasifica atributele pozitive/ negative ale fiecărui gen.

Rezultatul – atât femeile, cât și bărbații au avut opinii în avantajul femeilor, doar femeile au exprimat un echilibru cognitiv între prejudecățile față de grupul propriu, stima de sine şi identitate, în timp ce bărbaţilor (se pare) le-ar lipsi “mecanismul” care să susțină preferința nepremeditată pentru propriul gen.

S-a mai constatat că subiecţii (femei şi bărbaţi) au exprimat o preferință automată pentru mamele lor, în comparaţie cu taţii, că au asociat cuvinte precum ”bun”, “vesel”, “generos”, cu femeile, în timp ce bărbaţii au fost asociaţi frecvent cu violența, agresivitatea, suferinţa, durerea sau cu aparenţa de “raţionalitate”, în sensul că, de multe ori, se eliberează de tensiuni transferând sentimentele dureroase asupra altora, refuză sau ezită să ceară sfaturi – forme de autoapărare, cu impact şi asupra manierei de comunicare.

Aşadar, “Efectul femeii minunate” se referă la: stereotipuri pozitive despre femei (sunt grijulii, empatice, altruiste, calde, prietenoase, dar şi mai predispuse la emoţii intropunitive, precum frica, tristețea, vinovăția, anxietatea), preferința afectivă pentru femei, la nivel de impresii generale, asocierea femeilor cu roluri considerate social “pozitive” (cooperare, îngrijire etc.).

„Efectul femeii minunate” – ce factori influenţează consolidarea sau diminuarea acestuia?

Față de anii 1990, când a fost formulat acest concept, “Efectul femeii minunate” încă există, dar este orecum diminuat și mai nuanțat decât înainte, mai mult influenţat de cultură, ideologie (mai evident în societăţile tradiţionaliste) şi puternic dependent de schimbările sociale privind egalitatea de gen (la tineri și în societăți egalitariste este mai puțin pronunțat). Stereotipurile de gen s-au mai schimbat – bărbații sunt văzuți ca fiind mai calzi și mai empatici decât altădată, iar femeile sunt percepute într-o manieră mai complexă decât în urmă cu niște ani.

Ce factori influențează menținerea sau diminuarea efectului?

Normele culturale despre rolurile de gen – efectul este mai puternic în societăți unde există norme tradiționale, accent mare pe maternitate, diferențiere clară a rolurilor bărbat – femeie.

Egalitatea de gen și prezența femeilor în domenii (tradițional) masculine – pe măsură ce femeile devin mai vizibile în conducere, politică, ştiinţă, profesii tehnice, stereotipul “femeilor fragile și drăguțe” se erodează, fiind înlocuit de o percepție mai echilibrată, dar uneori și de reacții defensive (“backlash”- reacție negativă din partea unui număr mare de oameni, față de o evoluție socială sau politică).

Variații de gen și orientare politic-ideologică – studiile arată că, în prezent, bărbații şi persoanele cu valori conservatoare tind să manifeste o atitudine favorabilă mai puternică faţă de femei, ca parte a unui model protector.

Expunerea la medii diverse și contactul intergrupal – în mediile profesionale mixte sau în grupuri unde femeile au roluri puternic competente, percepțiile se schimbă, “efectul femeii minunate” temperându-se, lăsând loc unei atitudini mai obiective.

Redefinirea masculinităţii – schimbările culturale au făcut ca empatia, vulnerabilitatea, cooperarea să devină trăsături acceptate și pentru bărbați. Acest fapt reduce diferența percepută dintre genuri, deci slăbește “efectul femeii minunate”.

Efectul femeii minunate – diferențe între țări

Studiile interculturale arată că “Efectul femeii minunate” nu apare la fel peste tot. Puterea și forma acestuia depind foarte mult de normele culturale despre rolurile de gen, de religiozitate, nivelul de egalitate de gen, economia și modernizarea țării.

În ţări tradiţionaliste (de exemplu, India, Pakistan, Filipine, majoritatea țărilor arabe, unele ţări din Africa), efectul este foarte puternic. Femeile sunt văzute ca fiind “mai morale, mai delicate, mai grijulii”. Femeile sunt idealizate în roluri familiale, dar văzute ca nepotrivite pentru poziții de putere, ceea ce conduce la inegalităţi reale.

În ţări semi-egalitariste / în tranziție (precum România, Polonia, Ungaria, Grecia, Turcia, Brazilia etc.), “Efectul femeilor minunate” este prezent, dar mai moderat. Populația are adesea atitudini mixte – femeile sunt văzute pozitiv in viața de zi cu zi, dar există îndoieli despre capacitatea lor în roluri de competiție sau leadership. Persoanele vârstnice și cele conservatoare întăresc efectul.

Țările egalitariste / individualiste (de pildă, țările nordice — Suedia, Norvegia, Danemarca, Islanda, dar şi Canada, Olanda, în mare măsură și Germania) efectul este slab sau aproape dispărut. Studiile arată că, în aceste țări, diferențele percepute între genuri sunt minime, femeile și bărbații sunt văzuți ca “oameni”, nu “categorii separate cu roluri fixe”.

În ţări cu polarizare socială ridicată (SUA în ultimii ani, Marea Britanie), efectul nu este uniform, depinde în mare măsură de educaţie, de orientarea politică, mediu urban vs. mediu rural.

Predicții despre viitorul fenomenului

Pe baza direcțiilor actuale, cercetătorii anticipează următoarele tendințe:

• Efectul va slăbi în țările dezvoltate – pe măsură ce rolurile de gen se uniformizează, bărbații adoptă trăsături considerate tradițional “feminine”, femeile avansează în știință, tehnologie, conducere.
• Menținere puternică în țările tradiționaliste – în societățile cu norme religioase stricte, roluri tradiționale de gen, structuri patriarhale, efectul va rămâne puternic și va continua să fie folosit pentru justificarea rolurilor specifice.
• Creșterea ambivalenței – în viitor, diferențele nu vor fi neapărat pozitive vs. negative, ci specifice contextului – în profesii de îngrijire, femeile vor fi percepute ca fiind mai potrivite, în profesii de putere, bărbații vor avea avantajul stereotipurilor de competență.
• Generațiile tinere vor dilua fenomenul – Generațiile Z (în general, persoanele născute între mijlocul anilor 1990 și începutul anilor 2010, generaţia care a crescut cu Internet-ul şi tehnologia) și Alpha (cei născuţi după 2010) vor favoriza identitatea individuală, nu rolurile de gen, prin urmare, efectul va continua să scadă.

Sub semnul incertitudinii…

“Efectul femeii minunate” nu este un fenomen universal – este puternic în țări tradiționale, mediu în țări în tranziție și slab în cele egalitariste. În viitor, efectul va scădea în Occident, dar va rămâne stabil în celelalte zone.

Cu siguranţă, stereotipurile de gândire, favorabile sau nu unei categorii umane, sociale etc., simplifică excesiv realitatea şi, dincolo de tradiţii, obiceiuri, mentalităţi, este nevoie de educaţie, inteligenţă, în felul in care ne raportăm la cei din jurul nostru, bărbaţi şi femei deopotrivă.

Celebra scriitoare Simone de Beauvoir, autoare, printre altele, a cunoscutului roman “Toţi oamenii sunt muritori”, subliniind rolul educaţiei în formarea unui om, spunea: “Nu te naşti femeie/ bărbat, devii femeie/ bărbat”, în sensul că atitudinile, comportamentele sunt induse prin educaţie şi mediu social – se spune (de câte ori nu auzim astfel de lucruri în jurul nostru!) că, pentru o femeie, este de ajuns să fie sensibilă, emoţională, docilă, “inocentă”, să aibă grijă de “casă” etc., iar un bărbat să fie puternic, dominator, curajos, autoritar s.a.m.d.

Poate că, dacă fiecare ar fi mai atent la propriile reacţii, la modul în care gândeşte viaţa şi înfruntă provocările, problema “superiorităţii” unui gen sau altul ar dispărea de la sine. Până atunci, “Efectul femeilor minunate” (referitor la felul în care sunt percepute femeile în viaţa adevărată, nu doar în chestionare, experimente, studii) rămâne, probabil, sub semnul incertitudinii – laudă sau discreditare mascată?