Expresii populare, credinţe comune, pe care ştiinţa le contrazice sau le confirmă integral/ parţial

Expresii populare (zicale, proverbe sau credințe comune), consolidate în mentalul colectiv, unele internaţionalizate, interesante prin originea şi semnificaţia lor, exprimă, în general, aspecte derivate din experienţa de viaţă. Pe unele (fie că ţin de fapte banale, de viaţa socială, de educaţie, nutriţie, psihologie, fenomene etc.), ştiinţa le confirmă, pentru că îşi au originea în situaţii dovedite ca fiind adevărate, pe altele nu, acestea din urmă devenind simple stereotipii de exprimare sau modalităţi de sporire a expresivităţii limbajului.

Expresii populare contrazise de ştiinţă

“Nu iese fum fără foc”

“Nu iese fum fără foc” este o expresie foarte cunoscută în limba română (si in alte limbi), cu sensul (figurat) că nimic nu se întâmplă fără un motiv, fără o cauză, că trebuie să existe un sâmbure de adevăr într-un zvon.

Originea acestei ziceri nu se află în cultura populară românească, de vreme ce, în limba franceză, este consemnată încă din secolul al XIII-lea (“Nul feu est sans fumee, ne fumee sans feu”), iar dicţionarul englezesc de proverbe “The Facts on File” precizează că era cunoscută în secolul al XVI-lea şi utilizată pentru a descrie o situație în care cineva considera că există zvonuri nefavorabile, despre care credea însă că sunt adevărate.

Variante ale acestei expresii populare există în nenumărate alte limbi şi este interesantă persistenţa unei astfel de ziceri, în condiţiile în care ştiinţa arată că poate să iasă fum şi când energia de activare este alta decât focul (căldură, electricitate).

“Fulgerul nu lovește niciodată de două ori în același loc”

Poate că dorinţa de autoliniştire a dus la cristalizarea expresiei “Fulgerul nu lovește niciodată de două ori în același loc”, făcând referire la una dintre credinţele populare că “limbile de foc” din ceruri, semne ale “puterii divine”, sunt în căutarea duhurilor rele sau a “omului păcătos”, pentru a-l pedepsi.

În realitate, fulgerul lovește deseori aceleași locuri, mai ales clădiri înalte, turnuri, antene, vârfuri de munte, pante abrupte (de exemplu, Empire State Building, un zgârie-nori din SUA, este lovit, în medie, de 25 de ori pe an, Turnul Eiffel este lovit de fulgere la fiecare trei luni etc.).

“A-şi îngropa capul în nisip ca struţul”/ “Politica struţului”

“A-şi îngropa capul în nisip ca struţul” este o expresie care face referire la situaţiile în care cineva încearcă să se ascundă de probleme sau crede că poate evita un pericol, dacă refuză să-l vadă, pornindu-se de la convingerea că această pasăre uriaşă îşi îngroapă capul şi îşi închide ochii (o idee atât de “umană”) atunci când îi este frică de ceva. Este o imagine consacrată (o pasăre mare, un cap mic, deci “prost”), popularizată şi prin intermediul desenelor animate, filmelor, anecdotelor.

Adevărul este că struţul este neînfricat, aleargă cu viteze de până la 70 km la oră, poate să-şi schimbe brusc direcţia, picioarele pot lovi cu o forţă impresionantă, iar urmăritorii nu au nicio şansă să-l prindă. Dacă s-ar fi jucat “de-a v-aţi ascunselea” cu prădătorii săi, specia ar fi dispărut de mult timp. Pasărea îşi întinde gâtul pe pământ doar când se odihneşte sau când este în căutare de hrană (insecte, rozătoare, şopârle) şi înghite nisip şi pietricele numai pentru a digera mâncarea.

Probabil că expresia s-a perpetuat graţie relatărilor anticilor, mai ales ale celor care călătoreau şi care povesteau, într-un mod subiectiv, lucruri “ciudate” de peste mări şi ţări, aşa cum există, de exemplu, vechi scrieri latine în care se spune că “struţii cred că dacă îşi ascund capul în nisip, tot corpul este ascuns”.

Expresii populare, credinţe comune confirmate integral sau parţial de ştiinţă

„Ochii care nu se văd se uită”

„Ochii care nu se văd se uită” este una dintre acele expresii populare pentru care un psiholog american, de la Universitatea Harvard, Zick Rubin, a avut ideea să o verifice ştiinţific, devenind recunoscut ca “autorul primei măsurători empirice a iubirii” – scala Rubin. El a evaluat relaţiile a peste 200 de cupluri de studenţi, cu ajutorul unor chestionare, apoi i-a observat, în laborator, în timp ce discutau, şi a ajuns la concluzia că acele cupluri care nu au fost despărţite mai mult timp s-au privit cu mai mult interes decât ceilalţi.

“A fost picătura care a umplut paharul”

În sens figurat, expresia se aplică acelor împrejurări în care un eveniment nefericit este precedat de altele similare, conducând spre un moment care pare de nesuportat.

Metafora care face trimitere la “picătura care a umplut paharul” are acoperire în realitate, pentru că, într-un vas, apa poate ajunge la margine fără a se vărsa imediat, graţie tensiunii care se creează intre moleculele de la suprafaţă, până în momentul în care chiar şi numai o picătură este suficientă pentru ca lichidul se dea pe dinafară.

“A fi pe aceeași lungime de undă”

Dacă două persoane “sunt pe aceeaşi lungime de undă” înseamnă că au opinii şi interese asemănătoare, tind să se inţeleagă uşor, să fie de acord una cu cealaltă.

Specialişti în neurostiinte, de la Universitatea Princeton, din SUA, au apelat la imagistica medicală, pentru a cartografia activitatea cerebrală a unei persoane care relata o poveste și a altor zece care o ascultau, constatând că şi la vorbitor şi la ascultători se activau aceleaşi zone ale creierului. Altfel spus, mai mult decât “aceeaşi lungime de undă” intre un emiţător şi un receptor, se produce un fel de “sincronizare” a creierelor.

“Cine se aseamănă se adună”

Psihologii spun că, într-adevăr, există tendinţa ca cel care-şi caută un partener să aleagă pe cineva care are educaţie, statut social, vârstă, abilităţi, pregătire profesională similare şi, uneori, chiar aspect fizic asemănător.

“Este în ADN-ul nostru”

“Este în ADN-ul nostru” este o expresie parţial adevărată. Companiile, universitățile, organizațiile o folosesc pentru a sugera că anumite lucruri fac parte din valorile lor, din misiunea pe care o au de îndeplinit. Şi la nivel individual, se apelează la această expresie, pentru a spune ceva semnificativ despre noi înşine.

Oamenii de ştiinţă susţin că ar trebui să spunem, mai degrabă, “Este în genele noastre…” (care reprezintă 5 – 10% din molecula de ADN), deşi nici această formulare nu corespunde întru totul adevărului, deoarece, de exemplu, o trăsătură de personalitate (onestitate, curaj, perseverenţă etc.) nu este codificată în gene, se dobândeşte prin educaţie.

Alte convingeri comune contrazise total sau parţial de ştiinţă

“Cine nu învață de mic nu mai învață niciodată” – este o afirmaţie falsă. Neuroplasticitatea permite învățarea și la vârste adulte. Creierul rămâne capabil să asimileze cunoștințe noi toată viața, cu sublinierea că antrenamentul constant într-ale învăţării poate fi de ajutor.

“O răceală se tratează în 7 zile cu medicamente și într-o săptămână fără” – este, de fapt, o glumă, pentru că nu toate răcelile durează fix şapte zile. Evoluția depinde de virus, de imunitate și tratament simptomatic. Unele pot dura doar trei zile, altele peste zece sau mai mult.

“Dacă îți tunzi părul des, crește mai repede și mai des” – este o convingere falsă. Tunsul nu influențează rata de creștere a părului, care e determinată genetic și hormonal.

“Râsul e cel mai bun medicament” – parţial adevărat. Râsul reduce stresul, stimulează imunitatea și eliberează endorfine, dar, evident, nu înlocuiește tratamentele medicale. Una dintre expresiile preferate ale popoarelor orientale este “Fericirea vine la poarta celui care râde”, transmiţând că o atitudine pozitivă atrage norocul, ceea ce este parţial adevărat – o dispoziție optimistă reduce stresul, îmbunătățește relațiile și crește satisfacția de viață.

“Grăsimile îngrașă” – este un fals generalizat. Grăsimile sănătoase sunt esențiale pentru organism. Excesul caloric, nu grăsimea în sine, duce la îngrășare.

“Ceea ce nu te omoară te face mai puternic”– este o zicere atribuită lui Nietzsche, dar care a intrat în limbajul comun. Valoarea sa de adevăr este discutabilă – uneori traumele slăbesc psihicul, alteori, duc la reziliență. Depinde de context și de sprijinul primit.

“Cazi de șapte ori, te ridici de opt ori” – este una dintre expresiile populare specifice culturii japoneze şi care este validată de ştiinţă ca “reziliență”. Nu garantează succesul, dar crește șansele semnificativ.

Expresiile populare – înțelepciune practică, simplitate

Fiecare limbă (implicit, fiecare cultură) se defineşte prin astfel de expresii populare sau convingeri comune, care, chiar dacă nu sunt în totalitate adevărate, sunt pline de înțelepciune practică, simplitate și observație profundă asupra naturii umane şi, adeseori, aduc mai multă expresivitate limbajului.

Cunoașterea sensului și folosirea corectă a expresiilor pot îmbunătăți in mod semnificativ comunicarea, de aceea, pentru vorbitori, sunt importante ințelegerea contextului și a conotațiilor expresiilor, pentru a le utyiliza adecvat, pentru a evita neînțelegerile si a da mai multă savoare dialogului.