Fântâna Cantacuzino este una dintre cele mai cunoscute fântâni din Bucureşti. Se află în Parcul Carol I şi poartă numele lui Gheorghe Grigore Cantacuzino, unul din primarii capitalei, cel care a comandat construirea ei. Aceasta a fost realizată în anul 1870, într-un stil neoclasic, proiectul aparţinându-i arhitectului Al. Freiwald, iar sculptura artistului Karl Storck.

Pe locul în care a fost ridicată Fântâna Cantacuzino a existat o altă fântână, care a fost construită de mitropolitul Filaret al II-lea în secolul al XVIII-lea. Era cunoscută ca „Fântâna de pe Dealul Filaret” şi avea forma unui foişor. Partea de jos era destinată casei apei, iar din aceasta se înălţau 12 ţevi de bronz. La capătul fiecărei ţevi, se afla un semn zodiacal, iar deasupra lor se afla foişorul propriu-zis, sprijinit pe coloane de piatră. Cei care veneau să se plimbe în parc se puteau odihni pe băncuțele de piatră din foişor şi puteau chiar bea apă din fântână.

Însă timpul şi-a pus amprenta pe această fântână şi, deşi au fost nenumărate încercări de a o salva, Consiliul Municipal a decis în cele din urmă să o dărâme şi să construiască una nouă – aşa a apărut Fântâna Cantacuzino sau Fântâna Gheorghe Grigore Cantacuzino. Fântâna este construită pe câteva blocuri de piatră, care se aseamănă foarte mult cu stâncile şi are forma unui paralelipiped. Faţada este plină de basoreliefuri, iar pilonii de susţinere au pe ei bucăţi de ceramică pe care pot fi văzute steme în relief, dar şi cavaleri medievali. Apa izvorăşte dintr-un vas oval din piatră şi, câteva zeci de ani, era una dintre cele mai pure ape din Bucureşti, însă astăzi ea nu mai este potabilă.

Deasupra Fântânii Cantacuzino se poate citi o mică istorioară, care indică împrejurările în care a fost construit monumentul şi de către cine. În ultimii ani, fântâna a fost lăsată să se degradeze, însă în cele din urmă autorităţile bucureştene au restaurat-o. Începând cu anul 2004, fântâna se află pe lista monumentelor istorice din sectorul 4.

fantana-cantacuzino.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ