Cometele au fascinat omenirea inca de cand acestia au vazut pentru prima data dunga luminoasa lasata de trecerea sa, pe cerul noptii. Si astronomii sunt de parere ca, cometele sunt extraordinare. Cometele sunt bucati remarcabile din trecutul unversului nostru, si ne pot spune multe despre cum s-a format universul. Aproape in fiecare an, suntem vizitati de comete, care vin din exteriorul sistemului nostru solar. Cea mai recenta a fost cometa LINEAR, care a facut un ocol soarelui, dupa care s-a rupt in bucati. Cometele sunt membrii mici ai sistemului solar, si au de obicei diametrul de cativa kilometri. Astronomul Fred Whipple a spus despre comete ca sunt niste “bulgari de zapada murdara”, si se crede ca sunt compuse din: praf; gheata (apa, metan, amoniac, dioxid de carbon); materiale care contin materie organica (de exemplu gudron); si un centru stancos (doar unele comete, nu toate).

Se crede despre comete ca sunt realizate din cele mai vechi materiale din sistemul solar. Cand s-a format soarele, acesta a suflat in spatiu materiale usoare (praf, gaze). O parte din aceste materiale, in principal gazele, s-au condensat pentru a forma planetele exterioare (Jupiter, Uranus, Saturn, Neptun), iar restul au ramas in orbita, departe de soare, in doua zone, si anume: Norul Oort – o sfera care se afla la 50 000 UA (unitate astronomica) fata de soare; Centura Kuiper – o zona in sistemul solar, in fara orbitei lui Pluto. Cometele orbiteaza in jurul soarelui, fie in Centura Kuiper, fie in Norul Oort.

Atunci cand o alta stea trece prin sistemul solar, gravitatea sa impinge Norul Oort sau Centura Kuiper si determina coborarea cometelor catre soare, intr-o orbita eliptica, soarele fiind punctul pe care se focalizeaza aceasta elipsa. Cometele pot avea perioade scurte de orbitare (mai putin de 200 de ani in cazul cometei Halley), sau perioade lungi de orbitare (peste 200 de ani, de exemplu cometa Hale-Bopp). Cand cometa ajunge la distanta de 6 UA fata de soare, gheata incepe sa se schimbe de la solid la gaz, cam in acelasi fel in care se formeaza ceata pe pamant. Dupa aceea, gazul si particulele de praf plutesc departe de soare si formeaza coada cometei.

Pe masura ce o cometa se apropie de soare, aceasta se incalzeste. In timpul acestei incalziri, se pot distinge mai multe parti ale sale, si anume: nucleul, coama, invelisul de hidrogen, coada de praf si coada de ioni. Nucleul este partea principala, solida a unei comete. Acesta are de obicei diametrul cuprins intre 1 si 10 kilometri, dar poate ajunge si la 100 de kilometri. De asemenea nucleul poate fi compus din roca.

Coama este un halou de gaz evaporat (apa, amoniac, dioxid de carbon) si de praf, care inconjoara nucleul. Coama se formeaza pe masura ce cometa se incalzeste, si de cele mai multe ori este de 1000 de ori mai mare decat nucleul. Coama cometei poate ajunge la fel de mare ca Saturn sau Jupiter (100.000 de kilometri). Nucleul si coama formeaza impreuna capul cometei. Coama este inconjurata de un invelis invizibil de hidrogen, care provine din particulele de apa. De obicei acest invelis are o forma neregulata, intrucat este distorsionata de catre vantul solar. Pe masura ce cometa se apropie de soare, invelisul de hidrogen se mareste.

Citește și:  Top 10 muzee celebre din intreaga lume
Comete, Foto: catphi.wordpress.com
Comete, Foto: catphi.wordpress.com

Coada din praf a cometei este intodeauna indreptata in directia opusa soarelui. Aceasta coada este formata din particule mici de praf, care s-au evaporat din nucleu si sunt impinse departe de cometa de catre presiunea luminii soarelui. Coada de praf este partea cometei care se vede cel mai usor, datorita faptului ca reflecta lumina soarelui si ca este lunga de cateva milioane de kilometri. Aceasta coada este deseori curbata, deoarece cometa se misca in orbita sa cu aceeasi viteza cu care praful se indeparteaza, cam la fel cum se curbeaza jetul de apa care curge dintr-un furtun care se misca.

Deseori, aceste comete au si o coada secundara, numita coada de ioni. Coada de ioni este realizata din molecule de gaz incarcate electric (apa, dioxid de carbon, azot), care sunt impinse departe de nucleu de catre vantul solar. Uneori, aceasta coada de ioni dispare si reapare mai tarziu, atunci cand cometa traverseaza o zona in care directia campului magnetic al soarelui este inversata. Pe masura ce cometele trec prin interiorul sistemului solar, acestea pot fi rupte in bucati de catre gravitatia lui Jupiter.

Multe dintre comete sunt de fapt descoperite de catre astronomii amatori. Pentru a vedea cometele ai nevoie de anumite indicatii. Trebuie sa te afli intr-un loc unde exista putine lumini. Trebuie sa inveti cum arata o cometa (observa si studiaza cat de multe comete poti) si cum nu arata o cometa (observa si studiaza alte obiecte pe cer, care arata asemanator). De asemenea este indicat sa folosesti un binoclu sau un telescop ce mareste de la 20 pana la 40 de ori. Cele mai multe sanse de a repera o cometa le vei avea daca te vei uita spre est cu 30 de minute inainte de rasaritul soarelui, sau spre vest cu 20 de minute dupa apusul soarelui, intrucat deseori cometele se pot distinge dupa cozile lor. Cometele vor aparea ca niste obiecte mici si neclare. Acest tip de observare necesita disciplina, timp si rabdare. In medie, “vanatorii” de comete petrec cateva sute de ore incercand sa gaseasca o noua cometa. Intrucat cometele sunt botezate dupa cei care le-au descoperit, multi oameni cred ca merita efortul depus.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.