Filosofia kaizen defineşte un fel de raportare la viaţă, o modalitate de a ne reinventa constant pentru a face schimbări semnificative, în bine, în existenţa noastră. Aplicată inițial în domeniul afacerilor, filosofia kaizen poate fi extinsă şi în viața cotidiană (personală), având un impact pozitiv asupra oricărei activități sau asupra obiectivelor pe care le urmărim. Este un proces de îmbunătăţire continuă, bazat pe acţiuni concrete, simple şi sigure, presupunând, mai ales, o stare de spirit care să faciliteze o astfel de abordare.

Într-un fel sau altul, fiecare dintre noi am experimentat situaţii când, la un moment dat, am “decis” că trebuie să facem o schimbare importantă în ceea ce suntem sau ceea ce trăim – de la a atinge ţinte înalte în carieră, în afaceri, la a slăbi câteva kilograme, de la autoperfecţionare, la modul în care interacţionăm cu ceilalţi etc. – planuri de viitor ambiţioase, dar care cu cât sunt mai “mari” cu atât par a fi mai mult destinate eşecului. Renunţăm când vedem că acestea nu au şanse de reuşită, ne facem reproşuri, ne lamentăm si rămânem captivi intr-un comportament inerţial.

Succesul generează succes, iar eşecul devine repetabil. Nimeni nu este perfect, dar ideea în jurul căreia se construieşte filosofia kaizen nu este să fii “perfect”, ci să fii mai bun decât ai fost. Numai că a-ţi dori “să fii mai bun” nu este suficient, este un exemplu clasic de rezoluţie vagă, inutilă, care, de obicei, va fi abandonată în scurt timp. Țintele banale, neclar definite nu vor duce nicăieri.

Ce este filosofia kaizen?

Sakichi Toyoda
Sakichi Toyoda

Literal, “kaizen” înseamnă “schimbare bună/ ”îmbunătăţire”, cuvântul provenind din termenii japonezi „kai„, („schimbare”) și „zen” („bine”).

Filosofia kaizen se concentrează pe schimbări mici și ajustări constante, pentru a obține îmbunătățiri semnificative pe termen lung. A fost practicată pentru prima dată în afacerile japoneze de după cel de-al Doilea Război Mondial, iniţial ca parte a ”The Toyota Way”, un set de principii care definesc cultura organizațională a celebrei companii japoneze, producătoare de automobile, una dintre cele mai mari din lume .

De atunci, de la mijlocul secolului trecut, filosofia kaizen s-a răspândit în întreaga lume, a fost aplicată în mediile de afaceri, dar şi în afara lor, în viaţa personală, dovedindu-şi eficacitatea. Este “filosofia” care spune că ne putem îmbunătăți pe noi înșine şi cel mai bun și mai durabil mod de a face acest lucru este încet și în pași mici.

Toyota a fost cândva o companie de textile, iar tranziția la fabricarea de automobile nu s-a produs peste noapte, a fost o trecere treptată. În fiecare zi, ceva a fost diferit, în fiecare săptămână ceva a fost mai bun, iar când o lună a devenit un an, s-a realizat o schimbare incredibilă.

The Toyota Way – un exemplu de succes

Filosofia kaizen, o cale spre succes
Filosofia kaizen, o cale spre succes

The Toyota Way” reprezintă, aşadar, o filozofie de management și un set de principii care stau la baza culturii organizaționale și a succesului companiei Toyota, aspecte preluate in multe alte domenii. A fost dezvoltată de fondatorul companiei, Sakichi Toyoda, și a fost pusă în aplicare de către fiul său, Kiichiro Toyoda, și de echipa de conducere a companiei.

Principiile “The Toyota Way”, care exprimă, de fapt, filosofia kaizen, sunt fundamentate pe valorile și practicile japoneze, precum respectul față de oameni, perseverența, calitatea și îmbunătățirea continuă. Această abordare se concentrează pe atingerea performanței maxime prin implicarea tuturor angajaților și prin crearea unei culturi a învățării și a inovației, respectând câteva reguli de bază:

  • Filozofia de management pe termen lung – Toyota își propune să dezvolte și să mențină relații pe termen lung cu clienții, furnizorii, angajații și comunitatea. Deciziile și acțiunile companiei se concentrează pe durabilitate și stabilitate.
  • Procesul de flux continuu – Toyota promovează eliminarea oricăror activități care nu adaugă valoare și încurajează fluxul continuu al materialelor și al informațiilor. Acest principiu vizează reducerea timpilor de așteptare și eliminarea risipei.
  • Standardizarea activităților și îmbunătățirea continuă – compania se concentrează pe stabilirea de standarde clare pentru fiecare activitate și proces și promovează îmbunătățirea continuă a acestora. Angajații sunt încurajați să identifice și să implementeze îmbunătățiri în mod constant.
  • Dezvoltarea individuală şi partenerială – Toyota pune un mare accent pe dezvoltarea angajaților și a partenerilor de afaceri, stimulând implicarea tuturor și oferind oportunități de dezvoltare profesională și personală.
  • Rezolvarea problemelor prin abordarea bazată pe fapte – se încurajează abordarea bazată pe fapte și soluționarea problemelor prin analiză și înțelegere profundă a cauzelor. Aceasta implică identificarea și rezolvarea cauzelor problemelor, în loc de tratarea doar a simptomelor.

Filosofia kaizen – exemple din viaţa cotidiană

Filosofia kaizen
Filosofia kaizen

Paradoxal, filosofia kaizen îşi dovedeşte eficacitatea într-o epocă agitată, ca cea în care trăim astăzi, în care ritmul “lent” este văzut mai degrabă ca un defect, în care aşteptăm remedii rapide pentru viaţa noastră şi satisfacţii instantanee. Dar, cum spun şi celebrele adagii, nici “Roma nu a fost construită într-o zi”, iar „Lucrurile bune vin la cei care au răbdare”.

Pentru o ilustrare simplă, dar edificatoare a ceea ce înseamnă filosofia kaizen, să ne gândim, de pildă, la faptul că cineva devine conştient de anumite carenţe în comportamentul său, care l-au împiedicat să se integreze într-o colectivitate, îşi dă seama că are nevoie de anumite schimbări – să devină mai empatic, mai comunicativ, mai tolerant, să-şi dezvolte capacitatea de interacţiune cu ceilalţi, pentru că aproape nimic important nu se poate realiza în izolarea faţă de comunitate. Şi, pe cât de evidentă este puterea obişnuinţei (în nenumărate situaţii), pe atât de adevărat este faptul că, de câte ori facem ceva nou, creierul nostru se “recablează”.

Citește și:  Care este istoria telescopului spatial Hubble?

Este imposibil, de exemplu, ca cineva să devină amabil peste noapte. Este nevoie de o schimbare graduală – este nevoie de “kaizen”. Reacţii aparent banale, politicoase, mici fapte bune făcute zilnic se vor transforma într-o obişnuinţă nouă, care să o înlocuiască pe cea veche.

O alt exemplu de situaţie în care se poate aplica filosofia kaizen este în domeniul sportiv. Pentru cineva care nu este sportiv de performanţă, participarea la un maraton pare o aventură de nerealizat. Dar orice scop spre care se fac paşi mici şi siguri conduce spre realizări deosebite. Antrenamente pe distanţe mici, la care se adaugă în fiecare zi încă un kilometru şi încă unul, cu răbdare pot duce la rezultate care păreau imposibile. În mod similar, în orice domeniu (personal, profesional), strategia paşilor mici generează schimbări mari.

Principiile de bază ale filozofiei kaizen

Echilibru
Echilibru

Fie că este vorba de domeniul afacerilor, al profesiei (indiferent care ar fi aceasta) sau al vieţii personale, filosofia kaizen se bazează pe câteva principii necesare pentru activarea/ construirea unei mentalităţi corecte:

  • Acceptarea stării actuale – primul pas în filosofia kaizen este conștientizarea și acceptarea stării tale actuale. Identifică aspectele din viața ta care necesită îmbunătățiri și fă o evaluare sinceră a acestora. Poate fi vorba de sănătate, relații, carieră sau dezvoltare personală.
  • Setarea obiectivelor mici și realizabile – kaizen promovează obiectivele mici, ușor de atins, care pot fi îndeplinite într-un interval scurt de timp. În loc să te concentrezi doar pe obiective mari și îndepărtate, care vor deveni (mental) imposibile, împarte-le în pași mai mici și urmărește îmbunătățiri treptate.
  • Găsirea soluțiilor inovatoare – încurajează-ţi creativitatea în găsirea soluțiilor. Caută modalități neconvenționale de a rezolva problemele și de a aduce îmbunătățiri. Poți găsi inspirație în lecturi, discuții cu alții sau pur și simplu prin observarea realităţii din jurul tău.
  • Testarea și evaluarea constantă – experimentează noile idei și abordări în viața ta cotidiană, renunţă la presupuneri şi la perfecţionism. Testează ce funcționează și ce nu, apoi ajustează în consecință. Evaluează rezultatele și continuă să adaptezi și să îmbunătățești procesul pe măsură ce avansezi.
  • Practicarea unei mentalități de învățare – filosofia kaizen încurajează o atitudine de învățare continuă. Fii deschis la feedback și la noi informații. Învață din eșecuri și folosește-le ca oportunități de creștere și dezvoltare personală.

Paşi mici şi siguri spre viaţa dorită

Filosofia kaizen
Filosofia kaizen

Seneca, celebrul filosof stoic roman, spunea adesea discipolilor săi: “Nu sunt un „înțelept” și nici nu voi fi vreodată. Așadar, nu cere de la mine să fiu egal cu cei mai buni, ci să fiu mai bun decât cei răi. Îmi este suficient dacă în fiecare zi îmi reduc numărul viciilor și îmi înţeleg greşelile”.

În mod ciudat, statisticile evidenţiază un adevăr incomod – trăim într-o lume în care peste 95% dintre oameni nu trăiesc viaţa pe care şi-ar dori-o şi, mai grav, persista (conştient sau nu) într-o atitudine inerţială, devin captivi în rutină, nu fac nimic pentru a schimba ceva în viaţa lor, principala cauză fiind “comoditatea”, acceptarea unei situaţii de “supravieţuire”.

Filosofia kaizen ne învaţă, printre altele, că trebuie să ne obişnuim creierul cu scopuri mai înalte, să înţelegem că voinţa, răbdarea, luciditatea, tenacitatea, respingerea status quo-ului (o stare care a existat înainte și se menține și în prezent), responsabilitatea faţă de noi şi faţă de ceilalţi trebuie să ne modeleze starea de spirit care să ne facă să progresăm.

Puncte de convergenţă „SMART”

Proiectarea planurilor, a strategiilor, într-un viitor incert, confuz, este modul cel mai sigur de a rămâne în paradigma rutinei. Nu trebuie aşteptat momentul “potrivit” pentru o schimbare, trebuie creat şi susţinut acel moment, pentru a nu ne oculta competenţele, talentele, şansele. Există, de altfel, un punct de convergenţă intre filosofia kaizen şi ceea ce George T. Doran, într-un articol din anii 1980, numeaMetoda SMART (un joc de cuvinte, cu trimitere la englezescul “smart”/ inteligent) – S – specific, M – măsurabil, A – abordabil/ (de) atins, R – relevant, T – încadrat în timp– metodă folosită, de regulă, în managementul afacerilor, dar aplicabilă şi în viaţa personală.

Obiectivele îndepărtate întotdeauna vor părea fără speranţă şi nerealiste. Or, starea de bine este dată de măsura în care fiecare îşi asumă libertatea şi puterea de a fi în prezent, în paşi mici şi siguri.

 

 

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.